TVR 2, Realitatea TV şi B1 TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

Monitorizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) s-a efectuat în două perioade: 20 martie - 20 aprilie 2009 şi 20 mai - 20 iunie 2009.

Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi cinci posturi de radio (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio Guerrilla şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Marina Rădulescu Sala şi Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste posturi.

În urma monitorizărilor s-a constatat că, în comparaţie cu ultima monitorizare, realizată în perioada 1 şi 30 septembrie 2008, TVR 2, Realitatea TV şi B1 TV au avut mai multe greşeli, deşi numărul acestora este în scădere.

Posturi la care se constată un număr mai mic de greşeli comparativ cu anul trecut sunt: TVR 1, TVR Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Guerrilla şi Radio România Bucureşti.

Totodată, posturile la care s-a identificat un număr aproximativ egal de greşeli faţă de anul trecut au fost: Antena 1, Prima TV, Pro TV şi Radio România Cultural.

Pe de altă parte, îşi păstrează poziţiile fruntaşe în topul greşelilor posturile: OTV (89 de greşeli în perioada 20 martie - 20 aprilie şi 90 de greşeli între 20 mai şi 20 iunie), N24 (87 de greşeli între 20 martie - 20 aprilie şi 89 de greşeli între 20 mai şi 20 iunie) şi Kanal D (82 de greşeli între 20 martie - 20 aprilie şi 66 de greşeli între 20 mai şi 20 iunie).

"Uşoare îmbunătăţiri au apărut. Făcând o comparaţie între datele ultimei monitorizări, din 2008, şi cele din 2009 putem vorbi, cel puţin cantitativ, de o diminuare a numărului de greşeli la o serie de posturi de televiziune şi radio. Această diminuare a fost mai evidentă în monitorizarea de primăvară, vara probabil că se greşeşte mai mult. În primul rând, posturile, cu excepţia TVR 2, au întâlnit mai puţine greşeli. De asemenea, unele posturi comerciale înregistrează uşoare tendinţe de scădere. Din fericire, nu mai avem peste 100 de greşeli pe lună nicăieri, aşa cum se întâmpla anul trecut", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

El a spus că membrii CNA vor analiza rezultatele monitorizării în următoarea şedinţă a Consiliului şi, probabil, vor acorda sancţiuni unor posturi de televiziune şi radio pentru greşelile de folosire a limbii române.

Pe de altă parte, Rodica Zafiu, coordonatoare a cercetării, a spus că este o surpriză să constate că anumite greşeli, care au fost de fiecare dată explicate, continuă să fie extrem de frecvente. "Ele reflectă o situaţie a vorbirii limbii în societatea românească. Dar noi ne-am aştepta în continuare ca, la posturile de radio şi televiziune, lucrurile să stea mai bine", a spus Rodica Zafiu.

Potrivit Rodicăi Zafiu, scrierea pe crawl se află pe primul loc în topul celor mai frecvente tipuri de greşeli. Astfel, s-a constatat că, pe lângă neglijenţele de tehnoredactare, persistă confuziile la pluralul în "i", dar şi absenţa cratimei, a semnelor diacritice şi exprimările în care există virgulă între subiect şi predicat.

Un alt tip frecvent de greşeli la posturile monitorizate sunt cele de ortoepie (rostirea greşită). Printre greşelile întâlnite sunt "preşedenţie" în loc de "preşedinţie", "al cincelea" în loc de "al cincilea", "autovehicol" în loc de "autovehicul" etc.

Şi greşelile de gramatică au fost frecvente în perioadele monitorizate. Astfel, s-a folosit greşit pluralul la unele substantive, precum "cotidian". În plus, şi dezacordul între subiect şi predicat este frecvent, mai ales când este vorba de subiect multiplu: "anxietatea, dar şi consumul de droguri poate favoriza indigestia".

O altă greşeală este folosirea incorectă a sintagmei "ca şi" (se foloseşte doar pentru a exprima comparaţia) - "ca şi părinţi", "ca şi pensionar" -, dar şi a sintagmei "ca să" în loc de "să" - "aş vrea ca să vorbim".

Alte categorii de greşeli identificate sunt cele de semantică şi lexic, precum anacolutul (ruptură, discontinuitate logico-sintactică în interiorul frazei) - "De partea sindicaliştilor s-a primit şi o veste bună, şi anume preşedintele şi-a asumat rolul de...", pleonasmul - "pe un site de internet", contradicţii semantice - "presa audiovizuală" (corect "mass-media audiovizuală"), necunoaşterea unor cuvinte - "o monstră de spectacol", folosirea neadecvată a neologismelor şi abuzul de calcuri din limba engleză - "un târg de maşini a demarat activitatea la Bucureşti", "Albania aplică pentru statutul de membru UE".

Potrivit cercetătorilor care au efectuat monitorizarea, o problemă o constituie invitaţii în emisiunile de radio şi televiziune care fac greşeli de folosire a limbii române. "Este de reflectat în privinţa invitaţilor", a spus şi Răsvan Popescu. El a precizat că o soluţie ar putea fi aceea ca moderatorii emisiunilor să corecteze un invitat atunci când acesta face o eroare de limbă.

O nouă monitorizare a modului în care este folosită limba română în emisiunile de la posturile de televiziune şi radio va fi realizată în septembrie - octombrie, după cum a anunţat Răsvan Popescu.