Ucraina în antichitate - de la culturi preistorice la ciocnirea marilor imperii

Epoca de piatră 

Inciziile de pe fosilele mamuţilor, armele de vânătoare şi uneltele primitive găsite de arheologi ne indică că oamenii de Neanderthal au locuit pe teritoriul Ucrainei de azi acum 43.000 ani.

Acum 6000 ani, Ucraina era dominată de culturile neolitice Cucuteni în vest şi de Cultura Sredny Stog în est care era recunoscută pentru construirea de colibe din lemn şi piei de animale. Oamenii care locuiau în Ucraina produceau vase de ceramică şi desfăşurau rituri funerare pentru semenii lor decedaţi.

Epoca metalelor

În perioada epocii bronzului a fost succedată de cultura stepelor, Yamna (Kurgan), care îşi îngropa decedaţii în tumuli, acoperiţi cu ocru, şi apoi de Cultura Katakombnaya, faimoasă pentru  catacombele sale şi uneltele şi armele din bronz.

Indivizii culturii Yamna (care a existat din anii 3300 până în 2600 î.Hr.) practicau agricultura, cultivau legume sălbatice, preparau hidromel (băutură alcoolică din apă, miere fermentată şi polen), creşteau vite şi capre, produceau fibule, unelte, arme pentru vânătoare şi căruţe de transport cu câte două roţi pentru a fi trase de cai,  şi efectuau ritualuri în care sacrificau animale. 

În epoca de fier, Ucraina era populată de daci, dar şi de popoare nomade ca cimerienii, sciţii şi sarmaţii, a căror existenţă este confirmată de autori  ca istoricul grec Herodot şi Ammianus Marcellinus, un istoric roman. 

Între anii 750 şi 250 î.Hr. a existat Regatul Scitic care s-a extins şi în Ucraina de azi. 

În secolul 6, grecii au fondat coloniile Tyras, Olbia şi Hermanoassa pe malul de nord-est al Mării Negre, precum şi Odessa care avea un necropolis (cimitir) şi era cunoscută drept portul histrienilor. 

Sciţii erau un popor nomadic de călăreţi arcaşi care trăiau în corturi, cunoscuţi pentru ferocitate în războaie şi ambuscade, cât şi pentru pricepere la vânătoare şi meşteşug. 

Cirus al II-lea cel Mare, întemeietorul Imperiului Persan, a încercat să-i supună pe sciţi, dar a fost ucis de regina sciţilor de atunci, Tomiris.

Pe la finalul secolului 6, armatele Imperiului Persan din vremea regelui Darius au supus popoarele tracice, dar malurile Mării Azov şi Peninsula Crimeea au rămas sub stăpânirea Regatului Bosforian, un regat greco-scit fondat din anul 430 î.Hr., faimos pentru comerţul maritim în spaţiul pontic, pentru oraşul Panticapaeum, pentru utilizarea de monede din bronz în comerţ, vasele de ceramică şi obiecte din aur, dar şi pentru arta greco-scitică. 

Regatul a rezistat până în anul 370. A fost supus de Regatul Pontului, apoi a devenit stat clientelar al Imperiului Roman din secolul 1 î.Hr., fiind restaurat de Octavian Augustus care a dat conducerea lui  Asander şi Dynamis. Arheologii au găsit fresce şi statui de artă romană în Crimeea. 

Între timp, din secolul 5 î.Hr., vestul Ucrainei de azi a fost populat de sarmaţi, o mare confederaţie alcătuită din triburi semi-nomade iraniene. Se disting prin meşteşugul de bunuri funerare, diademe, coliere şi amulete din aur. Despre ei se scria că aveau părul roşcat, iar alanii, urmaşii lor, aveau părul blond. 

Epoca marilor migraţii 

În anii 250-375 d.Hr., ostrogoţii au invadat teritoriul Ucrainei de azi. În 370 au stăpânit-o hunii. 

În anul 482 este atestată fondarea oraşului Kiev. 

Din secolele 5-6, slavii s-au extins în Ucraina de azi alcătuind Uniunea Anţilor care a fost prăduit de avari în anul 602, iar din secolul 7 a devenit nucleul statului bulgarilor cu capitala la Fanagoria. 

Triburile bulgare rămase în Ucraina au fost absorbite de khazari, un popor semi-nomad din Asia Centrală ce a fondat regatul khazar lângă Marea Caspică, includând vestul Kazahstanului, Crimeea, estul Ucrainei, sudul Rusiei şi Azerbaidjan.