Uliţa Călugărilor, unul dintre obiectivele cele mai căutate de turiştii care ajung în Sibiu

  • Sibiul are o serie de uliţe şi pasaje care au fost utilizate în perioada medievală dar care, de-a lungul timpului, au dispărut.
  • Una dintre uliţe, Uliţa Călugărilor, nu mai există sub această denumire, dar ea poate fi găsită şi este un obiectiv extrem de căutat de turişti.
Urmărește
147 afișări
Imaginea articolului Uliţa Călugărilor, unul dintre obiectivele cele mai căutate de turiştii care ajung în Sibiu

Uliţa Călugărilor, unul dintre obiectivele cele mai căutate de turiştii care ajung în Sibiu

Apreciată pentru zestrea sa arhitecturală, fosta Capitală Culturală Europeană a anului 2007 se dovedeşte a fi un magnet pentru turiştii care cutreieră Sibiul pentru a-i descoperi trecutul. Zona centrală este punctul de maximă atracţie, iar în acest loc au existat străduţe care au fost date uitării, după ce şi-au pierdut utilitatea.

Între acestea se află şi Uliţa Călugărilor, amplasată lângă prima centură de fortificaţii din zona Pieţei Huet. Iniţial, aceasta făcea legătura între cetate şi Lunca Cibinului, însă construirea Mănăstirii Sfântului Spirit, astăzi Azilul de bătrâni de pe strada Azilului, a dus la integrarea ei în cadrul complexului monahal. Uliţa Călugărilor este considerată drept una dintre primele străzi ale Sibiului.

„În mod sigur a devenit un drum de legătură între mănăstire şi Biserica Sfânta Maria de pe deal, loc în care astăzi avem Catedrala Evanghelică din Piaţa Huet. Drumul era folosit de călugări pentru a merge la slujbele religioase, de unde şi denumirea care i-a fost atribuită”, spune istoricul Răzvan Pop, director al Bibliotecii Judeţene Astra.

În timp, odată cu amenajarea altor căi de acces spre cetate dinspre Oraşul de Jos, uliţa şi-a pierdut din importanţă, ajungând ca porţiuni din aceasta să fie integrată în curţile caselor din vecinătate.

Astăzi, o bucată bună din uliţa de odinioară mai poate fi observată pe strada Turnului nr. 2, loc frecventat de amatorii de vinuri, întrucât aici a fost amenajat restaurantul Weinkeller (Pivniţa cu vinuri).
De pe aleea de acces se vede cu uşurinţă inclusiv Biserica Azilului, menţionată documentar la 1292.

„Turiştii savurează astfel de istorioare întrucât fiecare realizează că un oraş este viu, că rutele de acces sunt adaptate în funcţie de necesităţi. Iar Sibiul are mai multe exemple în acest sens”, mai spune Răzvan Pop.

Potrivit istoricului sibian, tot în zona centrală, între străzile Avram Iancu şi General Magheru, a existat o cale de acces: „Ea poate fi observată pe întâia hartă a oraşului, datată la 1692. În prezent, drumul este ocupat de două curţi interioare ce pot fi observate din interiorul Casei Bobel, de pe strada Avram Iancu nr. 16, care este şi cea mai veche casă de locuit din Sibiu, ridicată în secolul XIV”.

Rămânând la strada General Magheru, loc în care se află şi Biserica Ursulinelor, aici se afla o altă alee care făcea legătura cu strada Şelarilor. „Pe când a fost construită mănăstirea Ursulinelor, aleea a fost desfiinţată. La acea vreme, erau două astfel de uliţe, în prezent mai rămânând doar una singură, care este o legătură rapidă spre Biserica Franciscană de pe Şelarilor”.

Acestea au fost trei dintre fostele străduţe ale Sibiului, una dintre ele, fosta Uliţă a Călugărilor, putând fi văzută şi astăzi sub forma unei cochete curţi pavate cu piatră cubică şi bolovani de râu. Zilnic, în zona centrală a Sibiului pot fi întâlnite grupuri de turişti dornici să-i afle trecutul.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici