Ultim omagiu organizat în comun de Mexic şi Columbia, în memoria scriitorului Gabriel Garcia Márquez - FOTO

În Palatul Artelor Frumoase, în faţa unei urne funerare ce conţinea cenuşa scriitorului, plasată pe un podium presărat cu trandafiri galbeni, prin faţa căruia au trecut timp de peste patru ore câteva mii de admiratori, preşedintele columbian Jose Manuel Santos a spus: "Glorie eternă aceluia care ne-a adus cea mai mare glorie!".

Acestea au fost cuvintele cu care liderul columbian şi-a încheiat omagiul adus scriitorului Gabriel Garcia Márquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, pe care l-a numit "cel mai mare columbian din toate timpurile". Columbia şi Mexic, "s-au unit pentru a-i aduce un omagiu aceluia care, într-o zi de decembrie 1982, din îngheţatul Stockholm, a zguduit lumea vorbind despre singurătatea Americii Latine", a declarat, vizibil emoţionat, Jose Manuel Santos.

Preşedintele mexican Enrique Peña Nieto l-a salutat, la rândul său, pe "cel mai mare romancier al Americii Latine din toate timpurile". După ce a reamintit faptul că Mexicul a fost "a doua ţară a lui Gabriel Garcia Márquez", şeful statului mexican a spus că "Gabo", aşa cum i se spunea cu afecţiune lui Márquez, "a plasat literatura latino-americană în avangarda literaturii mondiale".

Cei doi preşedinţi şi mai mulţi miniştri din guvernele celor două ţări s-au alăturat gărzii de onoare din jurul urnei funerare, pentru un minut de reculegere, înainte de a aplauda îndelung şi închizând astfel ceremonia de omagiere a celebrului romancier.

Câteva mii de admiratori au defilat prin faţa urnei funerare, în timp ce un cvartet de coarde interpreta compoziţii de Béla Bartok şi de Ludwig van Beethoven. În anumite momente, o mică formaţie de cumbia şi de vallenato, de pe coasta columbiană, prelua ştafeta de la acel cvartet, făcându-i pe cei prezenţi să se ridice şi să schiţeze câţiva paşi de dans.

Cenuşa scriitorului a fost adusă în somptuosul Palat al Artelor Frumoase din centrul capitalei mexicane de văduva romancierului, Mercedes Barcha, şi fiii şi nepoţii lor, îmbrăcaţi în negru, care au alcătuit prima gardă de onoare din jurul urnei funerare.

Mulţi dintre admiratorii scriitorului care au trecut apoi prin faţa urnei purtau un trandafir galben, despre care "Gabo" spunea că protejează contra ghinionului. În timpul acestei procesiuni, mai multe persoane au citit, pe rând, la microfonul din incintă pasaje extrase din "Un veac de singurătate", cel mai cunoscut roman al scriitorului.

Gabriel Garcia Márquez, care considera Mexicul drept a doua patrie a lui, a găsit în această ţară stabilitatea de care avea nevoie pentru a-şi scrie cea mai mare parte a operei sale.

Britanicul Gerald Martin, autor al unei biografii a lui Garcia Marquez, a explicat caracterul laic al ceremoniei mexicane: "El nu era un om religios, dar respecta credinţele celorlalţi. Ca şi mama sa, aproape toţi din familia lui erau catolici practicanţi".

În ţara lui natală, Columbia, autorităţile pregătesc la rândul lor un omagiu pentru Gabo. Preşedintele Santos va participa marţi la o ceremonie solemnă în Catedrala din Bogota, unde Orchestra simfonică naţională va interpreta "Requiemul" lui W. A. Mozart în memoria celebrului romancier.

Miercuri, de Ziua Internaţională a Cărţii, guvernul columbian a programat o lectură a romanului "El coronel no tiene quien le escriba" (1961) în peste 1.000 de biblioteci publice, parcuri şi licee, iar primul care va deschide această serie de lecturi va fi preşedintele columbian.

Columbia aşteaptă deocamdată decizia pe care familia scriitorului o va lua în legătură cu destinaţia finală a rămăşiţelor lui Gabriel Garcia Márquez. Cenuşa ar putea fi împărţită între Mexic şi Columbia, iar o parte din aceasta ar putea ajunge în Aracataca, satul natal al romancierului.

În ultimele zile de viaţă, scriitorul s-a aflat în compania familiei sale şi avea o stare de sănătate "foarte fragilă". Pe 8 aprilie, romancierul fusese externat dintr-un spital din Ciudad de Mexico, unde a fost tratat vreme de opt zile contra pneumoniei.

Cotidianul mexican El Universal, citând "surse demne de încredere", a anunţat la începutul săptămânii trecute recidiva cancerului limfatic cu care fusese diagnosticat Gabriel Garcia Márquez în urmă cu 15 ani şi faptul că boala s-a extins la plămâni, ganglioni şi ficat. Însă, două zile mai târziu, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a dezminţit această versiune, afirmând că scriitorul "a suferit de o pneumonie".

La rândul ei, familia scriitorului preciza că acesta avea o stare de sănătate "foarte fragilă", dar "stabilă", fără să facă nicio referire la cancer.

Ultima apariţie publică a lui Gabriel Garcia Márquez a avut loc pe 6 martie, când scriitorul a stat la poarta reşedinţei sale din Ciudad de Mexico, unde locuia de peste 30 de ani, pentru a-i primi pe jurnaliştii veniţi în vizită cu ocazia aniversării sale. Scriitorul şi-a întâmpinat oaspeţii zâmbitor, a primit cadouri şi a acceptat să se lase fotografiat, fără a acorda însă interviuri.

În ultimii ani, Gabriel Garcia Marquez şi-a redus apariţiile publice şi declaraţiile în mass-media din cauza sănătăţii sale precare.

Născut pe 6 martie 1927, în localitatea columbiană Aracataca, Gabriel Garcia Márquez a locuit în Mexic de câteva decenii şi, slăbit din cauza bolii, nu a mai scris nimic de la cel mai recent roman al său, "Memoria de mis putas tristes" ("Povestea târfelor mele triste"), apărut în 2004.

În nuvelele şi romanele sale se reunesc, în mod firesc, fantasticul şi realităţile de zi cu zi, scriitorul fiind inclus, de altfel, de mulţi critici literari în categoria romancierilor realismului fantastic sud-american. Cel mai popular roman al său este "Un veac de singurătate" (1967), vândut în peste 30 de milioane de copii şi tradus în peste 25 de limbi străine, dar foarte cunoscute sunt şi "Cronica unei morţi anunţate" (1981), "Dragostea în vremea holerei" (1985), "Generalul în labirintul său" (1989). Scriitorul era cunoscut, de asemenea, şi pentru faptul că era un susţinător al ideologiei comuniste.

La fel ca mulţi autori sud-americani, Gabriel Garcia Marquez a depăşit graniţele universului literar. Romancierul columbian a devenit un veritabil erou al politicienilor de stânga din America Latină, definindu-se ca un aliat al liderului revoluţionar cubanez Fidel Castro şi un critic al intervenţiilor violente ale Washingtonului în Vietnam şi în Chile.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Garcia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a generat comparaţii cu Mark Twain şi Charles Dickens.