Ultimele volume cu manuscrisele lui Eminescu, lansate la Academia Română

Eugen Simion a subliniat, în discursul său, că există în prezent foarte multe persoane care minimalizează valoarea lui Mihai Eminescu şi care consideră că titlul de "poet naţional" şi celebrările anuale ale acestuia sunt "desuete".

"Mai bine să îl sărbătorim pe Eminescu în stilul nostru, mai sobru, dar mai eficient", a spus fostul preşedinte al Academiei Române. "Un semn al forţei lui Eminescu este că el continuă să neliniştească", a mai spus academicianul.

Menţionând şi că au existat persoane care au considerat că proiectul editării manuscriselor "a făcut găuri în bugetul de stat", Simion a apreciat că finalizarea demersului demonstrează că "ceva, totuşi, se duce la capăt în ţara asta".

La evenimentul de lansare a ultimelor patru volume din seria manuscriselor eminesciene au mai vorbit Mihai Cimpoi, academician român din Republica Moldova, şi Petre Roman.

Mihai Cimpoi a spus că poezia lui Mihai Eminescu a subliniat valorile în virtutea cărora au avut loc cele mai recente demonstraţii ale moldovenilor împotriva reprezentanţilor Partidului Comunist - credinţa într-o cauză şi europenitatea.

La rândul lui, Petre Roman a descris tendinţele de a minimaliza valoarea lui Eminescu ca fiind "încercări jalnice şi pe alocuri rău mirositoare". "Îl citez pe Eminescu când văd unii politicieni:: «Ei nu vor binele patriei, ei vor posturile patriei»", a mai spus Petre Roman.

În timpul lansării a fost citită, de asemenea, o scrisoare din partea preşedinţiei României care salută efortul depus de Academie pentru publicarea manuscriselor eminesciene.

Toate volumele au fost tipărite la tipografia Monitorului Oficial, fiind publicate la iniţiativa Fundaţiei Naţionale pentru Artă şi Ştiinţă, al cărei preşedinte este Eugen Simion, şi a Bibliotecii Academiei Române.

"Şi aceste volume se vor găsi la Biblioteca Academiei Române şi vor fi dăruite şi unor mari biblioteci publice din ţară", a explicat Simion. Acesta a mai precizat că volumele vor putea fi cumpărate de la sediul Bibliotecii Academiei Române. Volumele sunt însoţite de CD-uri cu varianta electronică a manuscriselor facsimilate.

Odată cu lansarea acestor volume se încheie un proiect imaginat în anii '70 de Constantin Noica şi realizat, între 2004 şi 2009, de Academia Română.

Manuscrisele lui Eminescu, păstrate de Titu Maiorescu într-o celebră ladă a poetului şi donate Academiei în 1902, au fost legate în 45 de caiete, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică. "Caietele" au fost citite, descifrate, reproduse în ediţii succesive, timp de un secol, de câteva generaţii de eminescologi, fiind lăsate apoi în tezaurul Bibliotecii Academiei.

La ora actuală, facilităţile tehnice permit reproducerea fidelă a textelor, astfel că Academia a reluat, în 2005, proiectul ediţiei facsimilate.