Un autor român interbelic, redescoperit, Ury Benador. Editura Publisol lansează volumul Ghetto veac XX

Cartea apare în colecţia Biblioteca Secolului 20 şi cuprinde o prefaţă semnată de Ovidiu Pecican.

Ghetto veac XX prezintă „viaţa romanţată a lui Baruch Landau, care e, se pare, mai puţin viaţa lui, cât viaţa epocii sale şi a evreilor.” (Ury Benador)

Romanul debutează abrupt, cu marea călătorie din 1930 a „financiarului” Baruch Landau, soldată cu dispariţia sa şocantă, apoi are loc o întoarcere în anul 1925, an de cotitură, când, căsătorit cu Mira fiica unui rabin, caută să plece la Bucureşti pentru a ieşi din sărăcie. Epopeea familiei Landau începe în ghetoul din Dorohoi, continuă la Brăila unde tatăl, croitorul Mendl Landau, decide să se mute pentru a scăpa de sărăcie. În copilărie, Baruch face cunoştinţă cu antisemitismul în mai multe forme, de la frământările din 1907, când ţăranii răsculaţi se dezlănţuie împotriva evreilor, sau când susţine examenul la liceu, la care obţine nota 8,33 dar nu este primit deoarece locurile fuseseră completate cu „neevrei”. Neavând bani pentru o şcoală particulară, se angajează mai întâi ucenic la un fotograf, apoi funcţionar la o societate comercială. Se apropie de mişcarea socialistă, fiind fascinat de Ştefan Gheorghiu sau Panait Istrati. Baruch devine obsedat de problema evreiască, încearcă să scoată o gazetă în idiş şi chiar să lanseze o mişcare de popularizare a limbii şi literaturii idiş.

Ghetto veac XX a fost prima parte a unei trilogii plănuite de Benador, în care următoarele volume ar fi fost Mâl şi beznă, şi Urcuş în gol. Acestea însă n-au văzut niciodată lumina tiparului.

„Fiind vorba despre recuperarea unui autor evreu, unul dintre nu foarte mulţii care s-au exprimat în spaţiul nostru cultural, interesul faţă de creaţia lui deschide încă o cale spre înţelegerea mai bună a contribuţiei autorilor iudaici la ansamblul literar românesc dintre războaie. Acest patrimoniu este încă insuficient cunoscut, în pofida paşilor înainte care s-au făcut în reconstituirea unui peisaj plin de surprize şi deloc lipsit de virtuţi artistice. ”

Ovidiu Pecican

«Ghetto veac XX, cartea care l-a făcut cunoscut, este o frescă de proporţii, o tentativă extraordinară de a da tabloul general al vieţii evreilor din România. Miza autorului este, ca de obicei, maximă; el doreşte să epuizeze subiectul, „rezolvându-l” odată pentru totdeauna, şi nemailăsând altora niciun petic de comunitate neexplorat. Organigrama ghetoului ne este înfăţişată până în cele mai mici amănunte, ca şi cum romancierul ar fi avut în faţa ochilor, deasupra biroului, o hartă a lumii evreieşti, înfigând cu fiecare pagină scrisă un steguleţ; ieri am scris despre sinagogi, astăzi am lichidat hederul şi şcolile, mâine dau gata înmormântările, săptămâna viitoare intru în negustori şi haine vechi.»

Al. Mirodan, Dicţionar neconvenţional al scriitorilor evrei de limbă Română

Ury Benador (Simon Schmidt) s-a născut la data de 1 mai 1895, în comuna Milişăuţi (astăzi în judeţul Suceava). A fost al doilea născut dintre cei şase copii ai Liubei Schmidt şi ai lui Moise Grünberg. A copilărit la Mihăileni, Botoşani, iar mai târziu s-a mutat cu familia la Brăila. A fost un autodidact, învăţând de unul singur ebraica, franceza, germana, idiş şi româna.

În 1916, împreună cu Iacob Botoşanski, a editat bilunarul Der Hamer, unde a publicat şi primele sale creaţii literare în idiş. Debutul literar în limba română a avut loc în anul 1924 la Iaşi în revista Lumea literară.

A colaborat la numeroase periodice ale vremii. A obţinut Premiul Asociaţiei Criticilor Dramatici şi Muzicali din România pe anul 1924. În 1927 a început să frecventeze cenaclul lui Lovinescu, „Sburătorul”, desfăşurând o bogată activitate publicistică, de traducător, prozator şi dramaturg, cu subiecte inspirate din mediul evreiesc şi dovedind reale calităţi de analist. După 1944 a fost membru în Comitetul central al Consiliului Democratic Evreiesc. În 1948 a făcut parte din primul Comitet de conducere al Uniunii Scriitorilor, iar între 1947- 1954 a îndeplinit funcţia de secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti.

A avut trei copii, două fiice şi un fiu. A decedat la data de 23 noiembrie 1971, la Bucureşti.

Opere: 1907 – Mloche – Mamluche (Meserie – împărăţie), Nefilat Hahomot (Căderea zidurilor), 5 acte (1925) Appassionata (1935), Preludiu la Beethoven (1940), Ghetto veac XX (1934), Subiect banal (1935), Hilda (1935), Final grotesc (1940), Gablonz magazin universel (1961), Beethoven omul (1964).

Ghetto veac XX, de Ury Benador

(fragment)

«Baruch Landau ar fi socotit nebun pe oricine i-ar fi prorocit în după-amiaza aceea întunecată şi ploioasă de octombrie 1925 că peste cinci ani o să apară în unul dintre cele mai citite cotidiene din Bucureşti următoarea ştire:

O DISPARIŢIE SENZAŢIONALĂ

De două zile a dispărut cu hidroavionul pilotat de el însuşi cunoscutul financiar israelit Baruch Landau, magnatul trustului „Papyrus”, finanţatorul editurii „Mâine” şi conducător din culise al acelei numeroase părţi a concetăţenilor noştri de confesiune mozaică, neasimilaţi şi neasimilabili cu interesele şi aspiraţiile neamului.

Se bănuieşte o trecere în Rusia sovietică, lucru care, judecând după anumite afinităţi, ar fi şi explicabil.

Înregistrăm şi zvonul unei plecări în Palestina. Ar fi, în sfârşit, un început al drumului înapoi către întâiul Canaan.

Într-un fel sau altul, fuga e pusă în legătură cu situaţia Băncii Landau-Popp & Co.

Dacă această fugă atavică îl scapă pe tristul aventurier de sancţiunile care n-ar fi putut să întârzie, au rămas încă destule „mari personalităţi” financiare şi politice – printre care diverşi deputaţi şi ziarişti, al căror somn nu mai poate fi liniştit.

Foarte suspect ni se pare că anumita presă, care se pretinde bine informată, nu suflă un cuvânt, iar redactorii ei te asigură, între patru ochi, că e vorba de „una dintre obişnuitele singuratice călătorii nocturne deasupra Mării Negre pentru destinderea nervilor”. Ba un confrate a avut cinismul naiv să ne vorbească de „un probabil refugiu în anonimat într-un necunoscut cătun african”.

În numărul de mâine, amănunte senzaţionale.

Un asemenea reportaj i s-ar fi părut o glumă de prost gust care în niciun caz nu-l putea privi pe el, „zdreanţa melodramatică, adolescentul întârziat până la treizeci de ani, bovarizând şi peergyntizându-şi viaţa”, cum îi plăcea să spună.»

***

Date tehnice: ISBN 978-606-098-000-1

Preţ 39,90 lei

Format 11 x 18 cm, 304 pagini

Cartea va fi disponibilă din 11 aprilie, pe publisol.ro, în librării (Cărtureşti, Librarium, librăriile Alexandria, Sedcom Libris Iaşi, Librăria Mihai Eminescu, libraria Şt.O. Iosif, Compania de librării Bucureşti, Prăvălia cu cărţi Constanţa şi magazine on-line (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, bookzone.ro, bookcity.ro etc).

Partener de promovare: Radio România Cultural