Un membru al CA-SRTv a sesizat Parlamentul privind posibile abuzuri făcute de Tănase la Ştirile TVR

Adrian Ștefan Bădescu, care este membru în CA al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) din partea Guvernului, a transmis recent două sesizări Comisiilor de Cultură din Parlament, în care face trimitere la situaţia Ştirilor TVR, au confirmat, miercuri, pentru MEDIAFAX, surse parlamentare.

Într-una din sesizări, Adrian Ştefan Bădescu spune că în procesul de reevaluare a lui Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci) s-ar fi făcut "acte abuzive şi posibile fapte infracţionale".

Bădescu face referire la faptul că Lucaci a primit la reevaluarea sa un punctaj sub cel necesar pentru a-şi putea păstra funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri din Societatea Română de Televiziune, iar contestaţia făcută de acesta a fost respinsă. Lucaci a fost reevaluat, deşi a obţinut un punctaj care îi permitea să îşi menţină actuala funcţie la prima evaluare a activităţii sale, însă o comisie condusă de Stelian Tănase, preşedintele-director general (PDG) al TVR, a decis că procesul de evaluare în cazul său trebuie reluat.

"Consider ca procesul de evaluare/reevaluare al coordonatorului cu atribuţii de Director Ştiri a fost viciat cu intenţie de către organizatorul procesului, iar acest fapt poate aduce prejudicii grave SRTv, cât timp nu sunt lămurite aspectele semnalate", spune Adrian Ştefan Bădescu, în această sesizare obţinută de agenţia MEDIAFAX.

Adrian Ştefan Bădescu susţine că Stelian Tănase, prin Departamentul de Resurse Umane (DRU) şi Departamentul Juridic al TVR, a refuzat să pună la dispoziţia membrilor CA al TVR înregistrările audio privind reevaluarea lui Claudiu Lucaci, încălcând astfel dispoziţiile CA al SRTv.

"La data de 08.04.2015, am depus un memoriu cu privire la procedura de reevaluare a dl. Lukacsi Claudiu, coordonator cu atribuţii de director ştiri TVR, privind suspiciunile concrete legate de vicierea etapei a doua din procesul de reevaluare - interviul susţinut de acesta în baza raportului de activitate. Memoriul a fost depus în scopul analizării sale de către Comisia de Contestaţii înfiinţată în baza HCA 55/2013, al cărei preşedinte a fost Preşedintele Director General al SRTv. Până la acest moment, nu am primit niciun răspuns la memoriul depus, deşi termenul legal a fost cu mult depăşit", mai spune Adrian Ştefan Bădescu.

Acesta mai spune că într-o situaţie similară, cea de la evaluare a lui Claudiu Lucaci, Comisia de Contestaţii s-a sesizat şi a admis memoriul înaintat tot de un membru al CA (Romina Surugiu, n.r.), emiţând în termen legal un raport de contestaţie prin care s-a hotărât că rezultatul lui Lukaci a fost viciat, rezultatul fiind anularea procesului de evaluare managerială anuală.

Bădescu mai spune că, la 30 de zile de la momentul în care a depus memoriul său în atenţia Comisiei de Contestaţii, nu i-a fost dat niciun răspuns. "Şi, mai mult, toate acţiunile întreprinse de preşedintele director general (care are şi calitatea de preşedinte al comisiei de contestaţii în ambele procese de evaluare, respective reevaluare) au avut drept scop tergiversarea şi evitarea pronunţării asupra suspiciunilor evidente de viciere a rezultatului evaluării coordonatorului cu atribuţii de Director Ştiri. Acestă situaţie a fost supusă atenţiei CA", mai spune Adrian Ştefan Bădescu.

El mai spune că regulamentele SRTv şi legislaţia în vigoare "sunt încălcate în mod repetat" în TVR. "Deşi acest fapt a fost adus la cunoştinţa persoanelor responsabile din SRTv, nu s-a luat nici o măsură în acest sens. Membrii Comisiei de Contestaţii nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a soluţiona (pozitiv sau negativ) o sesizare cu privire la vicierea unei evaluări profesionale", mai spune Bădescu.

Totodată, Bădescu spune că înregistrarile audio cerute de la interviul susţinut de Lucaci "nu reprezintă secrete de stat, informaţii clasificate sau secrete de serviciu". "Aceste înregistrări reprezintă dovada notării corecte a persoanei evaluate din cadrul interviului şi sunt probe cu care SRTv se poate apăra în faţa unor acuzaţii privind un posibil abuz, a unui prejudiciu suferit de persoana intervievată sau al unei nedreptăţi comise de angajaţi ai SRTv", mai spune Bădescu.

Pe de altă parte, într-o altă sesizare transmisă Comisiilor de Cultură ale Parlamentului, Adrian Ştefan Bădescu se referă la Raluca Stroe Brumaru, care a fost numită coordonator al Ştirilor TVR în locul lui Claudiu Lucaci, printr-o decizie luată de Stelian Tănase.

"Baza legală pentru un interimar este emiterea de către PDG a unei decizii de retragere a atribuţiilor de coordonator. Până în acest moment, nu ştim dacă există aşa ceva. Mai mult, numirea s-a făcut cât timp contractul de muncă al dlui Lucaci este suspendat din motive medicale", spune Bădescu, precizând că un Contract Individual de Muncă (CIM) conţine actul adiţional prin care sunt primite atribuţiile de coordonare şi nu poate fi schimbat pe perioada concediului medical.

Totodată, Adrian Ştefan Bădescu susţine că Raluca Stroe Brumaru "nu a semnat, din februarie 2013 şi până săptămâna trecută, noul CIM cu funcţia obţinută după selecţie (selecţia care a avut loc în TVR, n.r.) şi nici fişa postului în care sunt prevăzute atribuţiile sale de jurnalist TV". "Prin urmare, TVR este pasibilă de sancţiune (ITM-Inspecţia Muncii), iar persoanele care au ascuns această situaţie (DRU şi Dep Juridic) trebuie cercetate disciplinar. În mod normal, Codul muncii obligă angajatorul să desfacă contractul de muncă al unui angajat care refuză neîntemeiat semnarea CIM şi a fişei de post. Se pune întrebarea în ce bază juridică a fost efectuată prestaţia de către acest angajat, ce salariu i-a fost acordat (cel dinainte de selecţie sau după?)", mai spune Adrian Ştefan Bădescu.

El mai spune că toate actele semnate de Raluca Stroe Brumaru pot fi lovite de nulitate în perioada în care titularul, Claudiu Lucaci, nu şi-a încetat mandatul. "În această situaţie, PDG poartă răspunderea pentru împuternicirea de semnătură fără drept a unei alte persoane, iar aceasta din urmă poate fi acuzată de uzurpare de calităţi oficiale", mai spune Bădescu.

Acesta mai spune că "Raluca Stroe Brumariu a fost cercetată disciplinar pentru absenţe nejustificate de la locul de muncă", fiind sancţionată doar cu avertisment, în august 2013.

Pe de altă parte, Adrian Ştefan Bădescu mai spune că o situaţie comparabilă cu cea recentă de la Ştirile TVR s-a produs în februarie 2012, "când s-a constatat că Rodica Culcer a fost angajată pe un post de realizator în ultima zi în care era director". Din acest motiv, după şase luni, la sesizarea unor membri ai Consiliului de Administraţie, preşedintele-director general al TVR de la momentul respectiv a fost obligat să-i rezilieze contractul Rodicăi Culcer, mai spune Bădescu.

Cele două sesizări au fost transmise de Adrian Ştefan Bădescu la Comisiile de Cultură ale Parlamentului, în contextul în care, cel mai probabil săptămâna viitoare, urmează să fie analizat de parlamentari raportul de activitate al SRTv pe anul 2014.

Respingerea de Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administraţie al TVR, din care face parte şi preşedintele-director general al instituţiei, Stelian Tănase, dar şi Adrian Ştefan Bădescu, care a sesizat parlamentarii referitor la posibilele abuzuri făcute de Tănase.

Primul pas pentru demiterea CA al TVR şi implicit a lui Stelian Tănase de la conducerea SRTv a fost făcut, marţi, când Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat un aviz negativ contului de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2014.

Societatea Română de Televiziune a încheiat 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei, pe 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase.

Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat.