Un nou proiect de cod deontologic unic, elaborat de reprezentanţii organizaţiilor de presă

Reuniunea Convenţiei Organzaţiilor de Media (COM), care a avut loc pe pe 2 şi 3 mai, a fost şi prilejul cu care s-au discutat şi analizat prevederile care urmează să formeze un nou cod deontologic unic la nivel de ramură. În acest sens, au fost consultate principalele coduri deontologice existente în mass-media - Codul deontologic al COM, elaborat în 2004, şi codurile unor instituţii precum Clubul Român de Presă (CRP), Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR), Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti (UZP).

Potrivit directorului Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, documentul, care nu are deocamdată o titulatură, putând fi numit cod deontologic sau de bune practici, va fi trimis pentru definitivare unui grup de lucru alcătuit din reprezentanţi COM şi ai altor asociaţii de jurnalişti, urmând să fie validat de instituţiile care au participat la elaborarea lui, care să şi adere la prevederile acestui cod.

Dintre prevederile incluse în proiectul de cod deontologic discutat în cadrul COM fac parte recomandarea ca jurnaliştii să îşi facă publică declaraţia de interese, la angajare şi, ulterior, o dată pe an. Ziariştii îşi pot publica declaraţia de interese pe site-ul firmei în care activează, precum şi pe site-ul oricărei organizaţii media. Această recomandare a fost preluată din Codul CRP, ea nefigurând în cel elaborat de COM în 2004.

"Este un proces de creştere naturală, în 2004 nu existau probleme de interese", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ioana Avădani.

Totodată, în noul proiect de cod unic de bune practici, figurează interdicţia impusă jurnaliştilor de a fi implicaţi în activitatea economică a companiei în care activează. "Credem că este momentul ca jurnaliştii să îşi asume un anumit grad de transparenţă", a mai spus Ioana Avădani, menţionând că dacă, până în prezent, asociaţiile de presă puneau accentul pe protejarea jurnalistului, prin proiectul de cod unic deontologic se doreşte responsabilizarea jurnalistului.

Codul unic reprezintă "întruchiparea responsabilităţilor" presupuse de "mandatul public" pe care îl are un jurnalist, a completat Avădani.

Discuţiile pe marginea proiectului unui cod deontologic unic al jurnaliştilor vin după ce, sâmbătă, în cadrul reuniunii COM, Centrul de Jurnalism Independent (CJI) şi Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch (AMP), în colaborare cu IMAS Marketing şi Sondaje, au dat publicităţii rezultatele unei cercetări calitative asupra modului în care este percepută presa românească din interior şi exterior, precum şi asupra modului optim de a impune respectarea normelor etice în branşă. Studiul, parte a proiectului "Media Self - Regulation at Work", finanţat de CEE Trust - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, a fost realizat în perioada 5 - 20 aprilie, prin intermediul a 17 interviuri în profunzime, cu durata de circa o oră, cu şapte experţi media (director, redactor-şef, redactori-şefi adjuncţi, editor coordonator şi jurnalist/realizator de emisiune TV) şi zece reprezentanţi ai publicului specializat (judecători, experţi în comunicare, publicitate, minorităţi, coordonatori de programe ONG, un director de marketing şi un politician).

Una dintre concluziile cercetării a fost aceea că autoreglementarea activităţii jurnalistice este preferată unei legi a presei, care ar îngrădi libertatea de exprimare, precum şi că este necesară o sancţionare a jurnaliştilor atunci când încalcă drepturile unei alte persoane.

În ceea ce priveşte normele deontologice cel mai des încălcate, experţii media intervievaţi în cadrul studiului au menţionat transmiterea de informaţii corecte, citarea sursei, ascultarea tuturor părţilor implicate într-un conflict, solicitarea opiniei persoanei acuzate, respectarea vieţii private, imparţialitatea politică, servirea interesului public, argumentarea comentariului şi constanţa politicii editoriale. Potrivit aceluiaşi studiu, experţii media au explicat abaterile de la normele deontologice prin interesul pentru creşterea audienţei, dorinţa de a transmite informaţia cât mai repede, salarizarea proastă a jurnaliştilor, interesele politice şi economice ale patronilor, dorinţa jurnaliştilor de a obţine prestigiu din apariţiile la televizor în calitate de comentatori care transmit propriile opinii politice şi slaba calitate a pregătirii absolvenţilor facultăţii de jurnalism.

Deşi cred că presa din România se confruntă cu probleme mari în ceea ce priveşte respectarea deontologiei, respondenţii şi-ar dori ca jurnaliştii care se abat de la normele metodologice să fie sancţionaţi, dar nu printr-o lege a presei, ci prin autoreglementare, mai arată studiul.

În ceea ce priveşte autoreglementarea, respondenţii studiului au apreciat că aceasta se poate face la nivel de breaslă/industrie, la nivel de redacţie, preum şi la nivel de individ/jurnalist. În cazul primei variante, autoreglementarea ar putea fi realizată prin instituirea unui for/instituţie/consiliu etic care să traseze anumite repere profesionale şi etice în activitatea jurnalistică, să semnaleze derapajele jurnaliştilor şi unde jurnaliştii pot semnala, la rândul lor, derapaje şi abuzuri. Respondenţii şi-au exprimat dubiile în legătură cu maniera de realizare a autoreglemetării de către o instituţie pentru că nu există la ora actuală, în piaţa media, persoane cu autoritate morală şi nici profesionişti cu experienţă din cauza incapacităţii de coagulare a breslei, imposibilităţii de a aplica aceeaşi grilă de norme tuturor instituţiilor de presă, acestea având misiuni şi public diferite, precum şi a lipsei de experienţă a presei profesionalizate din România. Totodată, autoreglementarea s-ar putea realiza, în opinia respondenţilor, şi prin educaţie (training-uri/workshop-uri), dar şi prin aderarea fiecărui jurnalist la un cod deontologic.

Prin autoreglementarea activităţii jurnalistice, ar creşte gradul de respectare a normelor deontologice, gradul de profesionalism prin impunerea unor standarde, meseria de jurnalist şi-ar recăpăta prestigiul social, iar presa şi-ar redobândi funcţia socială, jurnalistul s-ar bucura de un grad sporit de protecţie şi ar creşte şi gradul de responsabilizare a redacţiilor pentru publicul lor, consideră respondenţii studiului, care şi-au exprimat însă neîncrederea privind fezabilitatea autoreglementării.