Un nou record pentru "Biblia pierdută" a lui Igor Bergler: 3.200 de exemplare vândute în primul weekend

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, volumul lui Igor Bergler a stabilit un nou record în primul weekend dupa lansarea în toate reţelele mari de librării, în librăriile independente, în reţelele Inmedio (inclusiv Relay şi One) şi în principalele lanţuri de supermarketuri, dar şi pe site-urile specializate în vânzare de carte.

Apărută în librării pe 1 octombrie, cartea beneficiază "de vitrine spectaculoase, de standuri proprii şi de aranjamente cum numai în Occident se pot vedea în librării", se arată în comunicatul citat.

Cartea autorului român a înregistrat peste 3.200 de exemplare vândute în primul weekend, cărora li se adaugă peste 10.000 de exemplare vândute în prima luna de precomenzi exclusiv pe site-ul editurii Rao.

"Biblia pierdută", de Igor Bergler, este o carte "meticulos documentată" care "dezvăluie motivele reale pentru care Vlad Ţepeş, un prinţ renascentist, a fost transformat de către propaganda epocii în Dracula".

Ideea de a face cunoscută adevărata personalitate şi multiplele valenţe ale lui Vlad Ţepeş-Dracul - după numele Ordinului Dragonului/ Dracului din care făcea parte familia sa - i-a încolţit scriitorului în Sighişoara, de la o întâmplare banală. "Mă aflam în oraş chiar de un Halloween şi mi s-a părut contrariant să văd că străzile erau pline de copii şi tineri care purtau exclusiv măşti cu vampiri şi cu Dracula", spune Igor Bergler.

În opinia autorului, la ora actuală, există trei curente care s-au conturat în jurul lui Ţepeş. Cei mai mulţi dintre oameni îl văd ca pe un vampir, un personaj din literatură şi filme, un adevărat produs de marketing. Dimpotrivă, istoricii români, mai conservatori, sunt extrem de deranjaţi de portretizările lui romantice şi îl creionează în lucrările lor ca un domnitor drept, patriot, care a refuzat să mai plătească tribut Imperiului Otoman, motiv pentru care a şi fost asasinat de turci - portret pe care orice elev român îl regăseşte în manualele de istorie. Acest fel de a îl vedea pe Ţepeş a fost folosit de propaganda epocii comuniste. Cea de-a treia tabără, a istoricilor de astăzi, optează pentru descrieri aride bazate, aşa cum este normal, pe puţinele documente din epocă.

Igor Bergler a studiat, în perioada 1991 - 1995, regie de film la Universitatea Ecologică Bucureşti, iar, între 1993 - 1997, comunicaţii audiovizuale, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Are în palmares şapte scurtmetraje, două mediumetraje şi două lungmetraje, în calitate de regizor şi scenarist. A fost, de asemenea, redactor şi realizator de emisiuni.