Unde eşti "De partea bună a ierbii" încearcă să stabilească Răsvan Popescu în noua sa carte de proză

Seria de şapte secvenţe din volumul "De partea bună a ierbii" este legată de sentimentul pierderii între elementele identităţii personale: "Nu poţi să păstrezi nimic la infinit. Totuşi încerc să mai ţin lucrurile în picioare", scrie Răsvan Popescu în volumul lansat la editura Cartea Românească.

Urmărește
133 afișări
Imaginea articolului Unde eşti "De partea bună a ierbii" încearcă să stabilească Răsvan Popescu în noua sa carte de proză

Unde eşti "De partea bună a ierbii" încearcă să stabilească Răsvan Popescu în noua sa carte de proză

Scriitorul developează imaginea unei derive afective în cele şapte capitole ale volumului lansat la jumătatea lunii noiembrie, o derivă care încearcă să găsească în permanenţă repere în obiectele recuperate dintr-un proces al devenirii ajuns amintire.

De la "Cum să vinzi o casă părintească" (capitolul I) până la "Dumnezeu vine ultimul" (capitolul VII), personajul lui Răsvan Popescu parcurge ultimele luni ale anului (din septembrie până în decembrie) între afişarea bannerului care anunţă vânzarea şi deznodământul frământărilor provocate de întâlnirea cu tot ce ţine de istoria personală.

"Poate aici, la marginea alienării, să descopăr câteva minţi virgine, care să se uite-n gura mea. Să-i inspir! Să-i învăţ indignarea, insurgenţa, îndărădnicia, rezistenţa la orice formă de autoritate. Tema mea recurentă ieşirea din conformism. Spiritul liber! Dezlegarea la minte!", notează autorul în ultimele pagini ale cărţii.

Răsvan Popescu s-a născut în anul 1962, în Bucureşti. Este scriitor şi scenarist. A debutat editorial în 1991 cu volumul de proză scurtă "Subomul". A urmat romanul "Prea tîrziu" (1996), ecranizat de Lucian Pintilie, film selectat la Festivalul de la Cannes.

Alături de Radu Aldulescu a reluat colaborarea cu Lucian Pintilie în 1998, la filmul "Terminus Paradis", premiat la Festivalul Internaţional de la Veneţia. În 1999 publică romanul "Omul cu cioc şi gheare", ecranizat de Nicolae Mărgineanu sub titlul "Faimosul Paparazzo". În 2002 apare jurnalul "Purtătorul de cuvânt"; revine la acelaşi gen în "Cutia cu maimuţe" (2013). În 2005 publică romanul "Femeia visurilor", ecranizat de Dan Piţa; va colabora cu regizorul şi la următorul său film, "Ceva bun de la viaţă", premiat la Mons. Alte două pelicule sunt inspirate de povestiri care se regăsesc în volumul "Noro", în regia regretatului Radu Gabrea, şi "Război în bucătărie", realizat de Marius Barna. În 2015 apare romanul "Oameni care nu contează".

Răsvan Popescu a fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), între 2007 şi 2012. În prezent este vicepreşedinte CNA.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici