UNICEF: Cartoon Network, Jetix şi Minimax, cele mai violente posturi TV

Cercetarea "Reprezentanţa violenţei televizuale şi protecţia copilului", prezentată miercuri, oferă o imagine a violenţei prezentate în programele de televiziune, oferind o ierarhizare a frecvenţei, duratei şi intensităţii scenelor de violenţă în programele mai multor televiziuni. Cercetarea îşi propune să aducă în atenţia publicului problema impactului violenţei mediatice asupra copiilor, fiind scoase în evidenţă complexitatea fenomenului şi responsabilităţile pe care le au familia, şcoala şi mass-media.

Televiziunile analizate în cadrul cercetării au fost TVR 1, Pro TV, Acasă, Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, Prima TV, OTV, Cartoon Network, Jetix şi Minimax, fiind monitorizate 348 de ore şi 15 minute, în perioada 5 - 11 ianuarie 2009.

Din analiză reiese că, în medie, numărul actelor de violenţă care pot fi urmărite într-o oră de transmisie televizată variază astfel: 9 acte de violenţă se întâlnesc la TVR 1, 9,40 - Antena 3, 10 - Realitatea TV, 10,29 - Acasă, 12,96 - Antena 1, 14, 21 - Prima TV, 22,58 - OTV şi 23,4 - Pro TV. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte posturile destinate copiilor, aceste valori sunt şi mai mari - variază de la 20 de acte de violenţă pentru postul Minimax, la 37 la postul de televiziune Jetix.

Postul de televiziune OTV are cea mai mare durată a actelor de violenţă difuzate - 22,6 minute dintr-o oră de emisie reprezintă acte de violenţă (cercetarea a analizat doar emisiunea "Dan Diaconescu Direct"). Pe de altă parte, durata medie a unui act de violenţă este de 60 de secunde la OTV.

Conform rezultatelor studiului, violenţa verbală în cadrul programelor TV reprezintă 44% din actele de violenţă, în timp ce violenţa fizică se situează pe locul al doilea, cu 33,6% din totalul actelor prezentate. Mult mai reduse sunt violenţa psihologică - 9%, violenţa economică - 8,4%, violenţa socială - 4,1% şi violenţa sexuală - 1%.

În ceea ce priveşte violenţa în desenele animate, Jetix este cel mai violent post de televiziune pentru copii dintre cele trei analizate: Cartoon Network, Jetix şi Minimax. Astfel, în programele Jetix, în perioada monitorizată, s-au înregistrat 852 de acte de violenţă, la Cartoon Network - 815 acte de violenţă, iar la Minimax - 338.

Şi în ceea ce priveşte numărul de acte de violenţă per emisiune, cel mai violent canal este Jetix, urmat de Cartoon Network şi Minimax. Totuşi, în privinţa duratei unui act de violenţă, Cartoon Network se situează pe primul loc cu 15 secunde, urmat de Jetix (11 secunde) şi Minimax (10 secunde).

Totodată, rezultatele studiului arată o dezvoltare a scenarizării violenţei în programele de televiziune, marea majoritate a acestora fiind prezentate într-o manieră ironică sau hilară. Totodată, cercetarea arată că violenţa televizuală contribuie la gradul de socializare al copiilor, în special a celor care nu dispun de surse alternative de învăţare şi culturalizare.

Astfel, scenele de violenţă nu îi fac pe copii în mod obligatoriu mai violenţi, dar, prin creşterea gradului de spectaculos, îi stimulează.

Studiul mai relevă faptul că mulţi copii îşi găsesc identitatea, legitimată de televiziune, în violenţă, de orice tip ar fi aceasta, verbală sau fizică.

Edmond McLoughney, rerezentantul UNICEF în România, a precizat că studiul prezentat - "Reprezentanţa violenţei televizuale şi protecţia copilului" - vorbeşte despre "efectele negative" pe care vizionarea violenţei o are asupra copiilor şi despre "gradul de influenţă pe care violenţa" o are asupra acestora.

Astfel, conform acestuia, printre principalele tulburări comportamentale care apar în rândul copiilor, ca efecte ale violenţei de la televiziune, sunt anxietatea, deresiea şi tulburări ale somnului. "Întrebarea care se pune este ce putem face pentru a proteja copiii în faţa acestei violenţe, prezentă nu numai la televiziune, ci şi în media, în general", a precizat McLoughney.

Totodată, reprezentantul UNICEF a vorbit despre responsabilitatea familiei, şcolii şi mass-media în protecţia copiilor. "O mare parte a responsabilităţii stă pe umerii familiei, dar şi şcoala trebuie să îşi dea seama de aceste efecte, precum şi media însăşi, care trebuie să se autoreglementeze dar şi să realizeze, să conştientizeze, efectele violenţei asupra copiilor", a precizat McLoughney. El a mai spus că şi autorităţile statului sunt responsabile, acestea fiind obligate să elaboreze măsuri potrivite în domeniu.

Ileana Savu, secretar de stat în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului (ANPDC), a precizat că studiul prezentat este "unul veridic şi cu date relevante, atât pentru noi, dar mai ales pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului". "Toţi simţim presiunea violenţei din jurul nostru, din societate, (...), fapt care ne influenţează vieţile", a mai spus Savu.

Totodată, ea a precizat că există un protocol semnat între ANPDC şi CNA pentru sensibilizarea mass media şi atragerea atenţiei asupra modului în care tratează programele care influenţează viaţa copiilor.

Prezentă la conferinţă, Liliana Preoteasa, director în cadrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), a ridicat problema elaborării unui modul de formare, targetat, pe tema violenţei în mass-media.

"Din păcate, ceea ce arată studiul, este că deşi şi ultima şi penultima cercetare spun că tendinţele au fost îngrijorătoare, acum, tendinţele în protejarea copiilor nu s-au schimbat. Noi (CNA-ul, n.r.) am luat foarte în serios povestea asta cu protecţia copilului. Nu e ceva care să facă audienţă bună pentru CNA (...) dar suntem puşi în situaţia de a ne îngrijora", a declarat şi Cristina Trepcea, membru în CNA. Trepcea a mai spus că trebuie elaborate metode de responsabilizare a radiodifuzorilor, "să găsim un mod de a-i face partenerii noştri, pentru că şi pe ei, şi pe noi, publicul ne interesează"

Sociologul Ioan Drăgan, cel care a coordonat realizarea studiului, s-a declarat dezamăgit de rezultatele cercetării. "Sunt uşor dezamăgit că rezultatele studiului nostru nu sunt îmbucurătoare pentru toată lumea", a afirmat el. Totodată, Drăgan a precizat că o "problemă profundă şi gravă" în acest domeniu îl reprezintă faptul că sunt generaţii de copii "care se formează într-un mediu al violenţei".

Cercetarea "Reprezentarea violenţei televizuale şi protecţia copilului" a fost realizat de Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii, fiind finanţat de UNICEF România.

Rezultatele cercetării au fost prezentate la şase luni după ce şi CNA a făcut publice rezultatele unui studiu similar, "Măsurarea gradului de violenţă prezent în programele audiovizualului românesc", realizat în perioada 13 - 19 octombrie 2008.