Uniunea Artiştilor Plastici – fără sediu şi scoasă în stradă (Galerie Foto)
Potrivit reprezentanţilor UAP, uniunea a fost înştiinţată joi de evacuarea silită, însă aceştia au încercat să încheie o înţelegere cu avocaţii pentru a putea elibera clădirea şi a-şi muta toate mobilele, arhivele şi lucrările de artă de patrimoniu pe care aceasta le adăpostea.
Potrivit acestuia, precum şi a altor membri din conducerea uniunii, retrocedarea s-a făcut în baza unui act de moştenire fals, datat cu 4 august 1940, care stipulează că imobilul primit de Emanoil Slătineanu de la soţia sa, Viorica Arion se afla în Strada Nicolae Iorga nr. 21 – situaţie imposibilă din moment ce la acea dată strada se numea Benito Mussolini, în timp ce istoricul Nicolae Iorga încă mai trăia.
"Am solicitat Ministerului Culturii şi Cultelor să-şi aplice dreptul de preempţiune asupra imobilului, însă nu şi l-a exercitat", a mai spus Dumitru Şerban, adăugând că a solicitat şi Guvernului să găsească o soluţie pentru un sediu destinat UAP.
"Domnul Iorgulescu nu ne susţine, dar este obligat să blocheze vânzarea – însă se pare că acesta a fost vândută deja", a mai spus Şerban, indicând ca nou proprietar pe Maria Dumitrescu, descendentă a lui Emanoil Slătineanu.
Contactat de MEDIAFAX, Virgil Niţulescu, secretar general al MCC, a declarat că, în ciuda dreptului de preempţiune la cumpărare, imobilul fiind monument de arhitectură, ministerul nu are bani în buget pentru o asemenea achiziţie.
"Există posibilitatea, dacă Primăria are bani să cumpere clădirea. Săptămâna viitoare o să mă întâlnesc cu Sorin Oprescu şi o să-i propun această soluţie".
Potrivit preşedintelui Uniunii, în acest moment le-au fost oferite patru camere în Casa Presei Libere, precum şi o locaţie de funcţionare pe Lipscani, unde UAP să îşi desfăşoare activitatea temporar.
Între timp, artiştii membri ai UAP încearcă evacuarea casei din Nicolae Iorga, unde sunt depozitate arhivele datând încă din 1920, sute de lucrări de artă aflate în patrimoniul Uniunii, precum şi mobila care se află în clădirea cu etaj şi subsol.
"Ni s-au oferit patru camere în Casa Presei şi undeva pe Lipscani, dar sunt camioane de arhive!", a mai spus el.
"Suntem într-o situaţie cumplită, deoarece în acest moment ni s-au tăiat toate legăturile cu membrii – peste 5.000 -, aflaţi atât în Bucureşti, cât şi în ţară, şi care aveau lucrări aici", a declarat pentru MEDIAFAX Marilena Preda Sanc, desemnat purtător de cuvânt al UAP.
"Suntem la a treia executare silită", a povestit Dumitru Şerban, amintind de istoria zbuciumată a Uniunii Artiştilor Plastici, care în 2010 va împlini 100 de ani de funcţionare.
Aceasta şi-a pierdut, în 1977, sediul din Casa Cerchez, situată la colţul Căii Victoriei cu str. Sevastopol, demolată la ordinul lui Ceauşescu, fiind apoi mutată pe strada Nicolae Iorga, la numărul 48, după care în Casa Slătineanu, de la numărul 21 – cea din care sunt evacuaţi în prezent. Acest imobil, care, potrivit reprezentanţilor UAP, a fost primit într-o stare de ruină, a fost renovat şi restaurat de către artişti.
De asemenea, din totalul de 380 de studiouri de creaţie deţinute de UAP în anul 1990, în 2008 au mai rămas un număr de 213 de locaţii, în timp ce numărul galeriilor a scăzut de la 28 la 14.
UAP este o organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ sau patrimonial, constituită din creatori în domeniul artelor plastice.
Acesta are în componenţa sa filiale de creaţie teritoriale, având ca misiune reprezentarea intereselor profesionale şi sociale ale membrilor săi, persoane fizice şi persoane juridice.