Urmărirea penală, extinsă pe numele şefei CNA, pentru abuz în serviciu şi instigare la fals

Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Georgescu, în calitate de preşedinte al CNA, a instigat, între 2013 şi 2014, angajaţii instituţiei să facă sesizări cu date nereale, "în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA" şi care au fost soluţionate prin sancţionarea posturilor de televiziune respective.

Preşedinta Consiliului Naţional al Audioviziualului (CNA), Laura Georgescu, "probabil urmărind diferite interese de natură personală sau capacitată de entităţi juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce deţin diferite funcţii publice", a impus mai multor funcţionari din cadrul CNA, să întocmească sesizări ce conţin date nereale, iar ulterior a susţinut respectivele sesizări false prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancţionarea cu amendă a unui număr de şapte posturi TV, unele dintre aceste posturi fiind sancţionate de mai multe ori.

"În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele şapte posturi TV, s-au inserat date nereale referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea (nume, prenume, adresă de domiciliu, date de contact) sau chiar cu privire la momentul sesizării. În conţinutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile pe care a considerat preşedinta CNA, Laura Georgescu că ar fi suficiente pentru a putea susţine ulterior sancţionarea respectivului post, chiar dacă în unele situaţii faptele erau mai vechi şi ar fi putut fi prescrise (se aplică termenul general de prescripţie în materie contravenţională – şase luni)", conform DNA.

Procurorii subliniază că, după redactare, aceste sesizări erau printate şi înregistrate ca şi cum ar fi fost preluate de pe e-mail-ul instituţiei, deşi acestea nu erau transmise pe poşta electronică, însă reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparenţa de legalitate a acestor sesizări.

"În cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor şi al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiţii este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancţionabil şi se proceda la redactarea sesizării, însă din neglijenţă nu se modifica ora şi rămânea menţionată ora redactării care, aşa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program", au stabilit anchetatorii.

În cazul Laurei Geogescu a mai fost extinsă o dată urmărirea penală, în 2 aprilie. Ulterior, procurorii au continuat efectuarea cercetărilor.

În acest context, o parte din operatorii TV sancţionaţi cu amendă ca urmare a demersurilor Laurei Geogescu, în baza sesizărilor false realizate chiar la instigarea ei, au comunicat date utile anchetei.

"Printre datele comunicate de operatorii TV au fost identificate noi sesizări care conţineau date false, fiind promovate de suspecta Georgescu Laura şi care au avut ca rezultat sancţionarea cu amendă", menţionează DNA.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, din 2 aprilie, în care se arăta că a fost extinsă urmărirea penală pe numele lui Georgescu, se menţionează şi modalitatea de lucru în cazul acestor sesizări false. Procurorii arată că modul de acţiune era bine pus la punct, iar pentru a se crea aparenţa de legalitate în privinţa acestor sesizări, o parte dintre sesizări au fost lucrate într-un fişier "word" care păstra coordonatele formularului de sesizare on line, existent pe site-ul CNA.

"Pornind de la un asemenea formular, angajaţi ai CNA fie au completat respectivele sesizări cu date nereale, la instigarea suspectei Laura Georgescu, fie au participat indirect, înregistrând o dată calendaristică modificată, nereală sau au permis ca sesizările să fie realizate de pe calculatoarele lor. Trebuie subliniat că, după redactare, aceste sesizări cu date nereale erau printate şi înregistrate ca şi cum ar fi fost preluate de pe mail-ul instituţiei, deşi acestea, în mod evident nu erau transmise pe mail, însă reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparenţa de legalitate a acestor sesizări", arăta DNA, în 2 aprilie.

În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele şapte posturi TV, au fost inserate date false referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea sau chiar cu privire la momentul sesizării.

"În conţinutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile despre care suspecta Laura Georgescu a considerat că ar fi suficiente ca să ducă la sancţionarea respectivului post, chiar dacă, în unele situaţii, faptele erau mai vechi şi erau prescriptibile (se aplică termenul general de prescripţie în materie contravenţională – 6 luni). Un alt aspect rezultat în timpul urmăririi penale este acela că, în cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor şi al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiţii, este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancţionabil şi se proceda la redactarea sesizării, însă din neglijenţă, nu se modifica ora şi rămânea menţionată ora redactării care, aşa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program", potrivit DNA.

În prima ordonanţă de extindere a urmăririi penale pe numele Laurei Georgescu se menţionează că, în cazul unuia dintre posturile tv sancţionate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenţei, în 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, la dosarul constituit pentru prelungirea licenţei, la comanda ei, au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment şi care deja fuseseră soluţionate prin sancţionarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni. În tot acest timp, în spaţiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licenţă, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia.

În urma sancţiunilor repetate şi a neprelungirii licenţei, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate, cu peste 600.000 de lei.

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, angajaţi în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului, în legătură cu întocmirea documentelor false, conform DNA.

Extinderea cercetărilor a fost făcută în dosarul în care Laura Georgescu, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, primarul suspendat din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi Narcisa Iorga, fost membru CNA, este suspectată cu privire la intervenţii pentru licenţa Giga TV.

Anchetatorii au reunit, anterior extinderii urmăririi penale, la dosarul privind licenţa Giga TV, televiziune care era controlată de Gheorghe Ştefan la data faptelor, un alt dosar în care sunt vizate fapte de corupţie comise la nivelul CNA. Astfel, Laura Georgescu este vizată şi pentru primirea unor laptopuri de la persoane pe care le-ar fi favorizat.

Dosarul a fost deschis după ce au fost semnalate posibile fapte de corupţie şi asimilate celor de corupţie în care ar fi implicaţi funcţionari ai statului, de la nivelul autorităţilor centrale de reglementare în domeniul audiovizualului, "acţiunile acestora deservind interesele personale şi de afaceri, obiectivul fiind continuarea emiterii unor posturi de televiziune, deşi acestea nu îndeplinesc criteriile cerute de lege", potrivit DNA.

În acelaşi dosar se fac cercetări şi în cazul denunţului formulat de Liliana Mincă, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor. Mincă a depus plângerea în luna iulie 2014, după ce în presă au fost difuzate înregistrări audio în care şefa CNA foloseşte un limbaj licenţios şi face referire la anumite practici, pentru obţinerea de sponsorizări cu logistică în favoarea Consiliului. În plângere sunt menţionate şi fragmente din înregistrările cu Laura Georgescu, în care aceasta face referire la o posibilă sponsorizare sau donaţie a unor laptopuri pentru Consiliu. Plângerea are ca obiect infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă.

În octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediul CNA, Laura Georgescu spunând atunci că i-a fost adus la cunoştinţă că este controlat cursul sesizărilor primite de Consiliu.

În dosarul privind intervenţii pentru licenţa Giga TV, Gheorghe Ştefan este acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei postului Giga TV, care fusese retrasă la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că s-ar fi implicat în determinarea unor funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe Viorel Hrebenciuc.