Prima pagină » Cultură-Media » USR-ASB: Prin despărţirea de Romulus Vulpescu, literatura română suferă o ireparabilă pierdere

USR-ASB: Prin despărţirea de Romulus Vulpescu, literatura română suferă o ireparabilă pierdere

Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti (ASB) spun, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că prin despărţirea de Romulus Vulpescu, care a decedat marţi, literatura română şi lumea literară suferă o ireparabilă pierdere.
USR-ASB: Prin despărţirea de Romulus Vulpescu, literatura română suferă o ireparabilă pierdere

Scriitorul, traducătorul şi publicistul Romulus Vulpescu a încetat din viaţă marţi după amiază, la vârsta de 79 de ani, au declarat pentru MEDIAFAX apropiaţi ai familiei acestuia.

Potrivit comunicatului, Romulus Vulpescu a încetat din viaţă lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Romulus Vulpescu s-a născut la Oradea în anul 1933. A urmat, la Bucureşti, şcoala primară la Sf. Andrei şi liceul „Gh. Şincai” (1948-1951), Facultatea de Filologie, Secţia Limba şi literatura română, a Universităţii din Bucureşti, a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista Luceafărul, ca secretar literar şi director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române şi în redacţia „Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 şi 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

A fost senator în legislatura 1990-1992, apoi membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) între 1994 şi 1998.

Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orléans, de poeţi francezi ai Pleiadei. A tradus, de asemenea, din François Rabelais şi Alfred Jarry, se mai spune în comunicatul USR-ASB.

Opera sa cuprinde numeroase volume de poezii, proză – „Proză – Exerciţii de stil” (1967), „Procesul Caragiale-Caion” (1973), „Hîncu – ba!” (2002) -, dar şi traduceri din opere clasice – François Villon („Opurile magistrului”), François Rabelais („Gargantua”), Dante Alighieri („Vita Nuova”) etc.