Vânzări de peste 800.000 de euro la licitaţia de joi seară a casei Artmark

Prima licitaţie de toamnă a casei Artmark, "Impresionism şi Postimpresionism românesc", a propus colecţionarilor 127 de lucrări, a căror valoare totală a fost estimată între 600.000 şi 1.000.000 de euro.

Vedeta licitaţiei a fost "Car cu boi" de Nicolae Grigorescu, lucrare estimată între 150.000 şi 250.000 de euro. Lucrarea a avut un preţ de pornire de 100.000 de euro, fiind vândută pentru 155.000 de euro. Astfel "Car cu boi" ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai scumpe lucrări tranzacţionate pe piaţa românească de artă, după tabloul "Aişe", semnat de Camil Ressu, scos la licitaţie de Artmark şi adjudecat pentru suma de 160.000 de euro, în vara anului 2009. Lucrarea "Car cu boi" vândută la licitaţie joi provine din Colecţia Teodorescu din Bârlad.

În cadrul licitaţiei de joi, au mai fost adjudecate lucrări semnate de:

• Ştefan Luchian - "Trandafiri", cu 50.000 de euro, de la un preţ de pornire de 19.000 de euro,

• Francisc Şirato - "Lila în galben", cu 50.000 de euro (de la 30.000 de euro),

• Camil Ressu - "Băieţi scăldându-se", cu 26.000 de euro,

• Rudolf Schweitzer-Cumpăna - "Hamali în portul Brăila", cu 21.000 de euro, "Maternitate", cu 12.500 de euro, "Uliţă de sat argeşean" - 8.500 de euro,

• Nicolae Dărăscu - "Natură statică cu bujori şi cărţi", cu 42.000 de euro, "Flori de câmp", cu 29.000 de euro, "Peisaj argeşean", cu 14.500 de euro, şi

• Jean Alexandru Steriadi - "Cartierul tătărăsc la amiază", cu 24.000 de euro.

Alţi pictori ale căror lucrări au avut succes la această licitaţie au fost

• Samuel Mutzner - "Casă ţărănească" s-a vândut cu 16.000 de euro, de la o pornire 9.000 de euro, "Cartierul tătărăsc din Balcic", cu 10.500 de euro (de la 4.500 de euro), şi "Odaliscă", cu 9.000 de euro

• Nicolae Vermont - "Pe gânduri" s-a vândut cu 12.500 de euro (de la 2.800 de euro), iar "Lectură", cu 9.000 de euro (de la 3.400 de euro).

Creşteri şi mai spectaculoase au cunoscut însă lucrările "Ţărăncuţă", de Octav Băncilă, adjudecată cu 15.500 de euro, de la 3.000 de euro, şi "Florăreasă", de Apostol Mănciulescu, vândută pentru 7.500 de euro, după ce a pornit de la 600 de euro.

Printre numele şi lucrările care au atras de asemenea interesul colecţionarilor s-au numărat:

• Dumitru Ghiaţă al cărui tablou "Cană cu trandafiri" a fost vândut pentru 11.500 de euro, de la un preţ de pornire de 4.250 de euro,

• Octav Angheluţă - "Copil cu beretă verde", cu 8.000, de la 2.000 de euro,

• Adam Bălţatu - "Lecţia", cu 8.000, de la 2.850 de euro,

• Ipolit Strâmbu - "În familie", cu 7.500, de la 1.800 de euro,

• Ion Theodorescu-Sion - "Piatra Craiului", cu 9.500, de la 5.500 de euro,

• Petre Iorgulescu-Yor - "Peisaj din Balcic", cu 6.000, de la 2.500 de euro,

• Eustaţiu Stoenescu - "Infanta", cu 6.000, de la 1.500 de euro,

• Rudolf Negely - "Port la Adriatică", cu 5.500, de la 1.000 de euro, şi

• Maria Bănică-Orăscu - "Oraşul copiilor", cu 5.500, de la 1.500 de euro.

Impresionismul s-a bucurat, în România, de o mare popularitate la sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul secolului al XX-lea, fiind curentul care a adus transformări radicale asupra viziunii artistice care se practica până în acel moment în pictură.

Apariţia impresionismului în spaţiul românesc este strâns legată de organizarea Expoziţiei Artiştilor Independenţi din 1896, al cărei mare susţinător a fost Ştefan Luchian.

A fost, de altfel, perioada în care artiştii români alegeau să studieze la Paris şi München, iar mediul cultural şi artistic al acestor mari oraşe europene, noile teorii şi descoperiri în artă făcute aici i-au determinat să se îndepărteze de arta în stil neoclasic şi să se apropie de cea modernă. Întorşi în ţară, după familiarizarea, în mod special, cu impresionismul francez, artiştii români au dus mai departe stilul într-o variantă autohtonă. Spaţiul românesc a devenit, ulterior, unul dintre cele în care impresionismul s-a bucurat de cea mai mare longevitate şi reprezentanţi de valoare.