Vişniec: Apariţia în România a "teatrelor de buzunar", benefică pentru formarea unui public de teatru

Vişniec a dat ca exemplu Franţa, unde există o "bogăţie" de teatre de buzunar, unde se întâmplă lucruri "formidabile", dar că acest "etaj teatral" lipseşte, din păcate, în România.

Scriitorul român a arătat că în orice localitate franceză cu 5.000 de locuitori există cel puţin un asemenea teatru care adăposteşte companii de teatru, cu autonomie, şi care formează un public pentru teatru, apreciind, totodată, că peisajul teatral din Franţa este "unic în lume".

"Este un etaj teatral care ar face mult bine României, oraşelor mici", a spus Vişniec.

El a declarat, în ultimii ani, cinematografia românească a creat un impact formidabil în Franţa şi în Europa reuşind să îmbunătăţească mult imaginea României peste hotare.

Referindu-se la literatura română, Matei Vişniec a spus că tinerele generaţii de scriitori trebuie să provoace un salt care să-i facă să scape de complexul de a fi recunoscuţi în afara ţării.

El le-a vorbit studenţilor, masteranzilor şi profesorilor suceveni despre avantajele şi dezavantajele unui scriitor român la Paris, arătând că atunci când a ajuns în capitala franceză s-a simţit ca acasă, într-un loc în care "nu ai mistere pe care să nu le poţi înţelege" regăsind "patria sa mentală" , o proiecţie a viselor sale, senzaţia de familiaritate însoţindu-l permanent în primele luni de şedere acolo.

Vişniec a explicat că în perioada cât a trăit în România, în copilăria sa de la Rădăuţi, şi apoi mai târziu a existat un contact cu cultura franceză prin muzică, literatură şi producţii cinematografice franceze fiind impregnat de "cultura franceză" şi, de aceea, atunci când s-a stabilit în Franţa s-a simţit pe un teren familiar, fără a avea sentimentul de exilat.

El a spus că unul dintre avantajele pe care le-a avut când a ajuns în Franţa a fost că a întâlnit foarte mulţi scriitori români care formau "rezistenţa culturală" la Paris, amintindu-i pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Paul Goma.

Dramaturgul român a mai spus că în anii `80-`90, scriitorii din Europa de Est reuşeau să fie publicaţi mai uşor întrucât exista o preocupare de denunţare a comunismului, ulterior, unii dintre aceştia trebuind să intre în circuitul competiţiei reale.

Matei Vişniec a subliniat că în Franţa a descoperit un peisaj teatral unic în Europa, în lume, ceea ce pentru el, ca om de teatru, a fost un avantaj extraordinar.

Un dezavantaj pe care Matei Vişniec l-a catalogat drept "minor" în cei 22 de ani de când trăieşte în Franţa a fost cel de a se prezenta că este român.

El a spus că întotdeauna s-a declarat "un scriitor român de expresie franceză".

"Am simţit că dacă aş fi spus că sunt columbian, bucovinean, aş fi sugerat mai mult mister, mai mult respect decât dacă spuneam că sunt român", a afirmat Vişniec apreciind că e "o bizarerie" faptul că acest spaţiu (n.r. - România) este privit ca fiind "lipsit de magie".

Dramaturgul Matei Vişniec a fost invitat de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării pentru a susţine o conferinţă organizată de Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava şi de Uniunea Scriitorilor din România.