Vişniec: "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte" este o întâlnire miraculoasă

Scriitorul a fost invitat, miercuri, după deschiderea oficială a Festivalului Comediei Româneşti - festCO (6 - 13 mai), la Cafeneaua critică, moderată de Ioan Bogdan Lefter.

Dramaturgul român, a vorbit, alături de Serge Basso, directorul Centrului cultural Kulturfabrik din Luxemburg, şi de actorii din distribuţia spectacolului "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte", despre cum a fost realizat acest spectacol, o colaborare România-Luxemburg.

"Radu Afrim va avea o carieră foarte importantă", a apreciat Matei Vişnic, declarându-se încântat de montarea pe care regizorul român a realizat-o după textul său. "Ca autor de texte am cunoscut toate tipurile de experienţe", a mărturisit acesta, spunând că spectacolul "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte" aparţine la fel de mult lui Radu Afrim şi actorilor, cât şi lui.

"Radu este tipul de regizor pe care trebuie să îl laşi liber să facă ceva extraordinar", a mai apreciat Vişniec.

"Mansarde à Paris avec vue sur la mort" a reprezentat Luxemburg la ediţia din 2008 a Festivalului de Teatru de la Avignon, unde a primit premiul Coup de Coeur de la Presse.

Piesa este o întâlnire subiectivă şi imaginară între autorul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Cât a trăit, Cioran a reuşit să-şi construiască o superbă mansardă pe acoperişul acestui edificiu atât de dorit, denumit patrimoniul cultural al umanităţii, se arată în prezentarea spectacolului. Piesa se vrea a fi un omagiu subiectiv adus lui Cioran, însă îşi trage substanţa din gândirea şi ideile marelui filosof.

Serge Basso a declarat că "Mansardă la Paris" va fi prezentat, anul viitor, în perioada februarie-martie, într-un turneu, în Belgia şi Franţa.

Spectacolul reuneşte actori din România şi din Luxemburg, rolul titular revenindu-i lui Constantin Cojocaru. Acesta din urmă a spus că unul dintre cele mai delicate aspecte ale partiturii sale a fost textul într-o limbă străină.

"Este foarte greu să acţionezi şi să fii atent şi la text", a declarat actorul, recunoscând că a fost gelos, în timpul repetiţiilor, pe restul echipei, care improviza. "Radu Afrim a propus un stil de joc atât de imaginativ, pe improvizaţie, încât textul era neinteresant. (...) iar eu eram ăla într-un colţ care repeta textul", a povestit Constantin Cojocaru.

Vişniec a povestit că naşterea piesei despre filosoful român nu a fost ceva premeditat. "Nu m-am gândit niciodată să scriu despre Cioran", a spus acesta, povestind că, în momentul în care a ajuns la Paris, în 1987, a refuzat să urmeze "moda" diasporei române de a-i vizita pe Cioran şi Ionesco.

"Ei îmi dăduseră destule, nu aveam ce să le cer (...) Niciun dialog cu ei nu era important", a spus Vişniec, adăugând că, din discreţie şi respect, nu a vorbit niciodată cu Emil Cioran, când i s-a dat ocazia.

Ideea de a scrie o piesă despre Cioran i-a venit dramaturgului după ce a citit cartea lui Gabriel Liiceanu, "Declaraţie de iubire". Un pasaj din carte descrie cum, într-o zi, Cioran, ieşind de la editura Gallimard, a rămas confuz în mijlocul străzii, deoarece uitase unde locuieşte. "Atunci mi-am zis «Aici este o dramă»", a spus Matei Vişniec.

Dramaturgul a spus că, pentru el, Cioran este "ultimul filosof", remarcabil prin discreţia sa, apreciind că filosofii din prezent sunt mai mult personaje mediatice decât gânditori.

Matei Vişniec este invitatul de onoare al ediţiei din acest an a Festivalului Comediei Româneşti. Pe lângă "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte", în timpul Festivalului vor mai fi prezentate două spectacole după texte scrise de el, "Ioana şi focul", în regia Cătălinei Buzoianu (o producţie a Teatrului de Comedie), şi "Buzunarul cu pâine", pus în scenă la Teatrul Metropolis.