Vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia "Podoabe din trecut", duminică, la MNAR

Prezentarea este susţinută de Carmen Tănăsoiu, curatorul expoziţiei, specialist în cadrul secţiei de Artă Veche Românească.

Participarea se face numai pe bază de programare şi se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie, fără taxa de ghidaj.

Expoziţia "Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR" aduce în atenţia publicului o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României care datează din secolele XVIII - XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom.

Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier.

Între anii 1840 şi 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile şi cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care a introdus la Curte portul naţional românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminina a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganţă şi rafinament şi în perioada interbelică.