Alături de Gatlif, şi reputatul regizor rus Andrei Koncealovski este invitatul de onoare al ediţiei din acest an a festivalului.
Pe lângă filmul „Libertate/ Korkoro/ Liberté” (2009), difuzat în premieră absolută în România, în secţiunea Romano Cinema and Culture, organizată în parteneriat cu Centrul Naţional de Cultură a Romilor şi Ambasada Franţei la Bucureşti, Tony Gatlif va prezenta o scurtă retrospectivă a filmelor sale şi va susţine un masterclass destinat tuturor pasionaţilor de cinema.
În „Korkoro” (laureat cu Grand Prix Des Ameriques, menţiunea specială a Juriului Ecumenic şi premiul publicului la Festivalul de Film de la Montreal, 2009), Marie-Josée Croze este domnişoara Lundi, o profesoară de limba franceză, care încearcă, la început fără succes, să îi înveţe să citească pe membrii recalcitranţi ai unei mici comunităţi ţigăneşti. Viaţa comunităţii vesele, analfabete şi nomade este transpusă de Gatlif în detalii minuţios afectuoase. Bucată cu bucată, de la oală la tigaie, de la arcuş la coş, Gatlif duce „Korkoro” către un oribil şi mult prea familiar punct culminant. Săptămâna trecută, filmul a fost lansat în cinematografele din Franţa, fiind foarte bine primit de public şi de critică.
După o copilărie petrecută în Alger (Algeria), Gatlif ajunge, în 1960, în Franţa, unde încearcă, vreme de mai mulţi ani, să pătrundă în industria filmului. În cele din urmă, după ce joacă într-o serie de spectacole de teatru, în 1975, Gatlif regizează primul său film, „La Tête en ruine”, căruia îi urmează, în 1979, „La terre au ventre” (poveste inspirată de Războiul Algerian de Independenţă). Începând cu 1981, filmele lui Gatlif încep să se axeze pe cultura romă, personajele sale fiind membri ai diverselor comunităţi rome din Europa.
Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără „Latcho Drom”, lungmetraj ce urmăreşte cultura romă prin intermediul muzicii şi dansului reprezentanţilor acesteia, „Gadjo Dilo” (cu Rona Hartner în rolul principal, partitură pentru care aceasta fost nominalizată la premiul Cesar) – povestea unui francez ajuns în România, unde ia contact cu o comunitate de romi -, „Exils”, pentru care a câştigat premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de la Cannes în 2004, şi „Transylvania”, de asemenea prezentat la Cannes, în 2006.