World Music şi o bienală de artă plastică, la Festivalul "George Enescu" 2011

La conferinţa de presă, organizată miercuri, au luat cuvântul directorul artistic al festivalului, Ioan Holender, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, preşedintele-director general al Societăţii Române de Televiziune, Alexandru Lăzescu, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter Andras.

Organizatorii au transmis că îşi propun ca această manifestare recunoscută şi apreciată atât în ţară, cât şi în străinătate să devină un "brand cultural de ţară". În acest sens, există un program special conceput de Brandient, care se va ocupa pro bono de acest proiect. "Festivalul nu a avut până în acest an o comunicare coerentă, dar va avea începând de anul acesta. Noi ne dedicăm pro bono transformării festivalului într-un brand cultural", au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai agenţiei de branding Brandient.

Ministerul Culturii alocă pentru organizarea ediţiei din 2011 a Festivalului "George Enescu" aceeaşi sumă ca şi la ediţia precedentă, din 2009 - 34 de milioane de lei, a anunţat Kelemen Hunor.

Site-ul pentru ediţia 2011 a Festivalului Enescu a fost lansat anul trecut şi cuprinde informaţii legate de orchestrele şi artiştii invitaţi, program şi preţul biletelor.

La ediţia din 2011, festivalul va cuprinde următoarele secţiuni: Mari orchestre ale lumii, Recitaluri şi concerte camerale, Concertele de la miezul nopţii, Spectacole de operă şi balet, Enescu şi contemporanii săi, Muzica secolului XXI şi World Music.

O serie nouă de concerte ce va fi introdusă în ediţia jubiliară din acest an este World Music, legată de una din contribuţiile esenţiale aduse de Enescu în muzica universală: utilizarea unor elemente specific naţionale şi prelucrarea simfonică a acestora. În acest sens, vor participa la festival compozitori şi ansambluri care vor aduce pe scenă prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, ydish, libaneze, marocane etc.

Pentru prima dată, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă şi cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, va fi organizată expoziţia de artă plastică "E-Bienale", care va reuni lucrări ale artiştilor români consacraţi, dar şi ale studenţilor la Arte.

Pe lângă aceste evenimente, vor avea loc lansări de carte şi discuri, organizate în colaborare cu Librăria Humanitas şi Librăria Cărtureşti. Cu acest prilej, editura Humanitas va lansa un volum dedicat celor 20 de ediţii ale festivalului.

În cadrul ediţiei din 2011 vor avea loc peste 160 de evenimente artistice, printre care concerte, spectacole de operă şi balet, Simpozionul de muzicologie şi expoziţii de artă plastică.

Concursul Internaţional "George Enescu" va avea o nouă secţiune - cea de violoncel - alături de cele de pian, vioară şi compoziţie, având în vedere faptul că Enescu a scris şi lucrări pentru acest instrument. Perioada concursului este cuprinsă între 3 şi 11 septembrie.

În cadrul secţiunii Mari orchestre ale lumii vor evolua la Bucureşti: London Symphony Orchestra, sub bagheta lui Horia Andreescu, Wiener Philharmoniker, Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma, Orchestra Simfonică a Teatrului Mariinsky, Staatskapelle Berlin, Royal Liverpool Philarmonic Orchestra, Orchestra Filarmonicii din Israel şi Orchestra Naţională a Franţei, alături de Orchestra şi Corul Filarmonicii "George Enescu", Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Tineret "George Enescu". Concertele din secţiunea Mari orchestre ale lumii vor avea loc la Sala Palatului din Capitală.

Orchestra de cameră St. Martin in the Fields, Orchestra Barocă din Veneţia, Orchestra de Cameră din Lausanne, Kamerata Salzburg şi Orchestra coreeană de cameră figurează, de asemenea, printre invitaţii acestei ediţii a Festivalului Enescu, în secţiunile Recitaluri şi concerte camerale şi Concertele de la miezul nopţii, ce vor avea loc la Ateneul Român.

Opera Naţională Bucureşti va prezenta spectacolele proprii după "Lohengrin", de Richard Wagner, în regia lui Ştefan Neagrău şi avându-l ca dirijor pe Cristian Mandeal, "Oedipe" de George Enescu, în regia lui Andei Tăbăcaru Hogea, sub bagheta lui Tiberiu Soare, "Evgheni Oneghin" de Piotr Ilici Ceaikovski, în regia lui Ion Caramitru, sub bagheta lui Iurie Florea.

Printre orchestrele care vor mai evolua la Festivalul Enescu din 2011 se numără Ensemble Orchestral de Paris, care va concerta cu violoncelista Laura Buruiană, Residentie Orkest, cu pianistul Dan Grigore, Orchestra de cameră din Berlin, Filarmonica Naţională a Ungariei, Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova, Filarmonica de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca, Orchestra Filarmonicii "Banatul" din Tmişoara şi Filarmonica de Stat "Moldova din Iaşi.

Vor fi prezentate peste 60 de lucrări compuse de 45 de compozitori români şi vor participa 54 de solişti vocali, dintre care 32 români, 44 de solişti instrumentişti, dintre care 12 români, 18 orchestre simfonice, dintre care 6 româneşti, 25 de orchestre de cameră, dintre care 10 româneşti, 6 artişti de operă străini, pe lângă soliştii Operei Naţionale Bucureşti şi un corp de balet din străinătate - Baletul Naţional din Chile, condus de Gigi Căciuleanu.

Totodată, vor fi organizate 17 concerte în ţară, la Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

Festivalul se va desfăşura pe opt scene din Capitală: Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Opera Naţională Bucureşti, Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Aula Muzeului Naţional de Artă, Sala "Mihail Jora" a Societăţii Române de Radiodifuziune, Sala Mică a Ateneului Român şi în Piaţa "George Enescu" - Piaţa Festivalului.

Concursul Internaţional "George Enescu", care se desfăşoară la Bucureşti în paralel cu festivalul omonim, are o pagină web separată (concurs.festivalenescu.ro) ce cuprinde informaţii cu privire la probele de concurs, dar şi formularul de înscriere pentru cei interesaţi.

Preţul biletelor la concertele următoarei ediţii a Festivalului Enescu variază între 75 şi 40 de lei, pentru concertele marilor orchestre de la Sala Palatului. Totodată, vor fi puse în vânzare tichete de 75 şi, respectiv, 65 de lei pentru Recitaluri şi concerte camerale, Concertele de la miezul nopţii, Spectacole de operă şi balet, de 50 şi 40 de lei pentru concertele World Music şi de 10 şi 7 lei pentru concertele din seria Enescu şi contemporanii săi. Pentru accesul la concertele din secţiunea Muzica secolului XX există o singură categorie de preţ de 7 lei.

Melomanii îşi vor putea procura şi abonamente, pe secţiuni, la preţuri de la 1.000 la 300 de lei (20 de concerte din seria Mari orchestre ale lumii), 650 şi 500 de lei (Recitaluri şi concerte camerale), 500 şi 350 de lei (Concertele de la miezul nopţii), 350 şi 300 de lei (World Music), 60 şi 40 de lei (Enescu şi contemporanii săi) şi 100 de lei (Muzica secolului XXI). De asemenea, va exista o serie limitată de abonamente pentru elevi, studenţi şi pensionari, prin care aceştia vor avea acces la concertele din seria Mari orchestre ale lumii contra sumei de 250 de lei.

Pentru spectacolele organizate la Opera Naţională şi Teatrul Naţional Bucureşti, accesul se va face în baza biletelor emise special pentru aceste spectacole.

Abonamentele vor fi scoase la vânzare din data de 15 martie 2011, iar biletele individuale, de pe 15 mai 2011.

Festivalul "George Enescu" este coordonat de Artexim, societate din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, sub direcţia lui Mihai Constantinescu, în timp ce preşedintele şi directorul artistic al evenimentului este Ioan Holender, care, din 1992 şi până în vara acestui, an a condus Opera din Viena. La organizarea festivalului contribuie şi Primăria Municipiului Bucureşti, Institutul Cultural Român, Societarea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune.

Festivalul "George Enescu", ce are loc o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958 ca semn al recunoaşterii geniului enescian, pentru a omagia astfel viaţa şi creaţia marelui compozitor român. Primele ediţii ale acestui festival şi concurs au reunit nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale ale acelei vremi, printre care s-au numărat Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter şi Herbert von Karajan.