Zamfiroiu (ICR): Cele cinci direcţii generale din Institutul Cultural Român nu se justifică

"Am găsit (la preluarea mandatului, n.r.), din punct de vedere organizatoric, o instituţie care, după părerea mea, la nivelul organigramei, era mult supradimensionată, o instituţie care semăna mai degrabă cu un minister decât cu ceea ce este de fapt. În momentul de faţă, organigrama are în structură cinci direcţii generale, care, după mine, nu se justifică în raportul cu obiectul de activitate al institutului", a spus Lilian Zamfiroiu.

El a dat ca exemplu Direcţia Generală a Românilor de Pretutindeni din ICR, care va fi reorganizată ca simplă Direcţie a Românilor de Pretutindeni, în condiţiile în care, în prezent, aceasta are numai 7-8 angajaţi, şi nu 25 + 1, cum prevede legea în cazul direcţiilor generale.

Potrivit afirmaţiilor sale, Direcţia Generală a Românilor de Pretutindeni din cadrul ICR se suprapune în mare măsură structurii deja existente care funcţionează în MAE.

Zamfiroiu a subliniat că, totuşi, reorganizarea acestei direcţii nu va însemna o diminuare a atenţiei ICR faţă de românii aflaţi în diaspora.

"Îmi dau seama că, la nivelul opiniei publice, această reorganizare ar putea fi privită ca un semnal mai puţin pozitiv, dar vă asigur că nu este vorba de o diminuare a atenţiei ICR către acest aspect", a spus Zamfiroiu.

Preşedintele ICR a precizat că toate modificările organigramei vor fi realizate din momentul în care structura de conducere a instituţiei va fi completată cu cei doi vicepreşedinţi.

Lilian Zamfiroiu a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 25 iunie, prin vot în plenul Senatului.

Cele cinci direcţii generale din cadrul ICR sunt Direcţia Generală de Promovare a Creaţiei, Direcţia Generală Românii de Pretutindeni, Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Cooperări
Externe şi Direcţia Generală Reprezentanţe în Străinătate.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.