Ziua francofoniei - franceza, pe locul 5 ca cea mai vorbită limbă în lume. De ce este România o ţară francofonă?

Istorie - de la galo-romani şi franci la imperiu colonial 

Limba franceză,aşa cum o cunoaştem astăzi, a evoluat din combinaţia dintre limba galică şi limba latină colocvială (neliterară)  a Imperiului Roman. Galia a fost cucerită în anul 50 î.Hr. de către generalul roman Iulius Cezar şi a rămas sub stăpânirea romană până în anul 476 când a fost cucerită de franci, un popor germanic migrator. 

Între secolele 5-8, populaţia de acolo vorbea lingua d'oïl , în timp ce populaţia din sud vorbea lingua d'oc sau limba occitană. Lingua d'oïl a devenit ceea ce este cunoscut sub numele de franceză veche. 

Din franceză veche au apărut multe dialecte, dar dialectul francien este unul care nu numai că a continuat, ci şi a prosperat în perioada secolelor 14-17.  â

Franceza modernă a apărut din acest dialect francien. Ordonanţa lui Villers-Cotterêts (1539) a făcut ca limba franceză să devină limbă de cancelarie şi de drept. 

Latina a continuat să rămână limbă bisericească. 

În secolul al XVII-lea , Franţa, sub conducerea unor lideri puternici precum cardinalul Richelieu şi Ludovic al XIV-lea  s-a bucurat de o perioadă de prosperitate şi proeminenţă în rândul naţiunilor europene. Richelieu a înfiinţat Academia Franceză pentru a proteja limba franceză. La începutul anilor 1800, franceza pariziană devenise limba principală a aristocraţiei din Franţa.

Când învăţământul public a devenit obligatoriu, se preda doar în limba franceză şi se pedepsea  folosirea oricărei alte limbi din categoria "patois". . Obiectivele sistemului şcolar public au fost clarificate în mod deosebit profesorilor francofoni trimişi să predea elevilor din regiuni precum Occitania şi Bretania.  Elevii din aceste regiuni au fost învăţaţi că limbile lor ancestrale erau inferioare şi trebuia să le fie ruşine de ei. 

După declanşarea Revoluţiei Franceze împotriva monarhiei, în 1794 a fost lansat  „Raportul despre necesitatea şi mijloacele de a anihila patois şi de a universaliza utilizarea limbii franceze” al lui Henri Grégoire.

În secolul al XVII-lea, franceza a înlocuit limba latină şi astfel a devenit limba diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale ( lingua franca ). Şi-a păstrat acest rol până aproximativ la mijlocul secolului al XX-lea, când a fost înlocuită de engleză, deoarece Statele Unite au devenit puterea globală dominantă în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

Limba franceză a fost răspândită în spaţiul extraeuropean prin colonizarea unor teritorii din Africa, America de Sud şi Asia. 

State francofone, Sursa- Wikipedia Commons 

Răspândire 

Pe continentul african, Franţa a colonizat Algeria, Maroc, Tunisia, Senegal, Mauritania, Guinea, Coasta de Fildeş, Niger, Sudan, Africa Ecuatorială, Gabon, Congo, Ciad, Cameroon, Madagascar, Mauritius şi Somalia, plus alte insule ca Sfânta Elena, Juan de Nova, Comore, Reunion.

Pe continentul asiatic, a colonizat o parte din India, Liban, Indochina (Vietnam, Cambodgia, Laos), a obţinut mandatul asupra Siriei după Primul Război Mondial şi prăbuşirea Imperiului Otomam. şi a avut enclave în China ca Tianjin, Shanghai şi Guangzhouwan. 

În Caraibe, a controlat Grenada, Saint-Domingue, Saint-Lucia, Trinidad şi Tobago, Insulele Virgine, Martinica, Guadeloupe, Dominica şi Saint Martin.  

În Oceanul Indian a controlat Insula Sfântul-Paul, iar în Oceania - Noua Caledoniem Vanuatu, Wallis şi Furtuna, Insula Clipperton şi Polinezia Franceză.  

În America de Sud a colonizat Golful Guanabara, Guiana Franceză şi Franţa echinocţială, iar în America de Nord a stăpânit în Arcadia, Canada, Saint Pierre şi Miquelon, precum şi statul american Louisiana. 

Din această cauză, limba franceză are 76,8 milioane de vorbitori nativi de limba franceză şi 274 milioane vorbitori de franceză în toată lumea. 

Este limbă oficială în Belgia, Benin, Burkina Faso, Congo, Niger, Senegal, Luxemburg, Buruni, Republica Centrafricană, Haiti, Monaco, Mali, Rwanda şi Elveţia. 

Este limbă administrativă şi culturală în Algeria, Laos, Cambodgia, Mauritius, Mauritania, Maroc, Tunisia şi Vietnam. 

Egipt, România şi Marea Britanie au minoritate francofonă locală. 

Napoleon al III-lea şi Alexandru Ioan Cuza, Sursa Foto - Walters Art Museum

România şi limba franceză 

România este o ţară latină aşa cum este Franţa.  Multe cuvinte franceze seamănă cu cuvintele din română şi au aproape acelaşi înţeles. 

Franţa sub conducerea lui Napoleon al III-lea a devenit interesată de spaţiul Ţărilor Române (Valahia şi Moldavia) după Războiul din Crimeea, unde împreună cu Marea Britanie şi Imperiul Otoman, au învins forţele Imperiului Rus. 

Împăratul Napoleon al III-lea al Franţei a coordonat indirect Unirea Principatelor Române în 1859, atât în Moldavia, cât şi în Valahia fiind ales Alexandru Ioan-Cuza ca domnitor în cadrul adunărilor ad-hoc. Napoleon era interesat să formeze o zonă tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar şi pentru a rezolva problema crizei orientale. 

Cuza de altfel, i-a imitat stitlul franţuzesc al împăratului Napoleon al III-lea pe care îl admira, purtând veşminte militare de inspiraţie franceză şi chiar i-a copiat barba şi mustaţa. 

În perioada La Belle Epoque (1871–1914),  mulţi români au plecat să studieze în Franţa să înveţe limba lui Voltaire, Marcel Proust şi a lui  Victor Hugo , fiind atunci cea mai avansată naţiune din punct de vedere cultural din întreaga lume.

După Primul Război Mondial, când şi Europa şi România au fost devastate, mulţi studenţi români s-au întors în ţara lor de baştină.

Toată elita de atunci, în special în rândul aristocraţiilor, academicienilor, artiştilor şi în rândul politicienilor din Partidul Naţional Liberal vorbeau în franceză. 

În perioada interbelică, Bucureştiul a fost numit chiar „Micul Paris” pentru că elitele conversau în franceză ca să se deosebească de păturile sărace şi chiar bucureştenii din rândul clasei de mijloc combinau franceza cu limba română. România a avut parte de un salt de industrializare şi dezvoltare culturală, fiind construite teatre, biblioteci şi multe locuinţe care imitau arhitectura barocă, rococo, neoclasică şi Beaux-Arts. Pentru România, epoca interbelică a fost o epocă frumoasă.  Studenţii români învăţau franceză ca principala limbă străină. 

După cel de-al Doilea Război Mondial şi în urma instaurării regimului comunist în România, cultura şi limba franceză au fost suprimate de cultura slavă şi limba rusă. Franceza a continuat să fie studiată ca limbă străină secundară. 

Franceza a rămas în plan secundat după ce engleza a devenit principala limbă internaţională studiată în unităţile de învăţământ public românesc, influenţa Statelor Unite ale Americii luând amploare datorită procesului de aderare la NATO, dar şi din cauza admiraţiei românilor faţă de cinematografia şi muzica americană. 

Moştenirea limbii franceze 

Limba franceză continuă să fie parte din viaţa românilor de zi cu zi.

Avem o gamă largă de cuvinte împrumutate din limba franceză conform site-ului StudyRomanian şi tocmai de aceea România este o ţară latină şi  francofonă într-o mare slavă. 

Cuvinte împrumutate din limba franceză şi de provenienţă latină : administraţie, aliat, artilerie, asociaţie, autorizaţie, cabinet, cavalerie, comerţ, comisie, consul, departament, economie, gardă, general, glorie, industrie, invalid. , a înrola, parlament, proprietate, a raporta, tratat, voluntar,  timbru, francare, recomandare, biologie, tehnologie, fizică, trafic de vehicule, arte, chimie, cinematografie, aeronautică, nutriţie, ficţiune, îmbrăcăminte, electricitate, navigaţie, ştiinţa informaţiei, muzică, sport, farmacie, geologie, astronautică, psihologie, televiziune, economie, fotografie, astronomie, hidraulică, construcţii, electronică, predare, radio, drept, telefonie, măsurători, zootehnie, agronomie, comerţ, meteorologie, botanică, diplomaţie, mecanică, optică, sociologie, topografie şi turism, alerologie, autism, autist, cancerigen, celulită, chimioterapie, geriatrie, hipodermic, a implanta, stresant, toxicoman, toxiinfecţie, fatigabilitate, antigenă, biomasă, biotop, ecologie, viral, audiovizual, decodor, reşapat, termorezistent,  solunar, sterimobil, antielectron, antiproton, stereo, stereofonic, supraconductibilitate, supraconductor, alcoolemie, alcooltest, microbuz, treflă stradală, a ambuteia şi ambuteia,  hidropneumatică , catadioptru ,  sociogonic , sejur, café-frappé, plat, rotisor,  bistro, caserolă, profiterol, propolis, alain delon, bikini, cagulă, compleu, minijupă, mini. 

Şi dacă nici cuvintele nu sunt îndeajuns, în Bucureşti este construit Arcul de Triumf din 1936  care îl imită pe cel francez (care la rândul său este de inspiraţie romană) şi Turnul Eiffel de la Slobozia construit din 1995 care este inspirat după cel original din Paris. 

Inclusiv o mică parte din preparatele culinare din bucătăria românească sunt de origine franceză, de la supa cu pui, cartofii prăjiţi cu brânză rasă sau preparate de caşcaval până la sortimente de vinuri, eclere, pateu şi cozonac.