Zona nouă din Muzeul Satului din Capitală, cu Aleea minorităţilor "Nicolae Cajal", inaugurată marţi

La eveniment a fost prezentă fiica medicului şi academicianului Nicolae Cajal (1919 - 2004), Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, căreia directorul Muzeului Satului, Paula Popoiu, i-a înmânat o placă cu numele aleii din zona nouă, pe care aceasta amplasat-o.

Paula Popoiu a subliniat că este inaugurată o zonă dedicată diversităţii, multiculturalismului şi caracterului multietnic din România şi a vorbit despre personalitatea lui Nicolae Cajal, "care sigur c-a fost evreu, dar mai ales a fost român", "un om deosebit", cercetător şi "unul dintre negociatorii de primă mărime pentru România". De asemenea, ea a spus despre Cajal că era un îndrăgostit de jazz şi de teatru şi prieten cu scriitori şi artişti.

Irina Cajal a vorbit, de asemenea, despre tatăl ei, adăugând că speră să facă la rândul ei cât mai multe pentru cultura română. "M-am întors după 22 de ani din SUA, pentru că aici este locul meu", a declarat ea.

Cajal a primit o casetă din lemn de la Paulina Popoiu, "pentru amintiri", iar directoarea Muzeului Satului a primit o diplomă din partea a doi copii, "generaţia tânără a muzeului".

Pe scena amplasată la intrarea în zona nouă au evoluat ansambluri folclorice de la Braşov, de ruşi lipoveni din Jurilovca, de turco-tătari din Dobrogea, de secui şi ucraineni.

Zona nouă a Muzeului Satului va cuprinde 26 de monumente, dintre care deocamdată pot fi văzute Biserica Turea (Cluj), o gospodărie huţulă din Breaza, Suceava, gospodării din Vrancea, Gorj, Hunedoara, Bihor, Cabana silvicultorului (Valea Doftanei, Prahova), Atelierul fierarului (Vărzarii de Jos, Bihor), Atelierul olarului (Horezu, Vâlcea), teasc de stors ceara (Sebeşu de Jos, Sibiu), o gospodărie de apicultor şi una de văsar din Alba, un staur (adăpost pentru oi) din Alba şi unul Hunedoara şi o pimniţă (pivniţă) cu cămară de la Moşteni-Greci (Argeş).

În această zonă - Satul Nou - urmează să fie amenajate o primărie, o şcoală, o staţie de poştă cu han, un canton de drum, remiza pompierilor, o casă tătărască/turceasc, o gospodărie germană şi una evreiască.

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" sărbătoreşte de marţi până duminică 75 de ani de la înfiinţare, prin diverse manifestări ce includ expoziţii, concerte, spectacole folclorice şi o conferinţă ştiinţifică intitulată "Timpul muzeelor".

Marţi dimineaţă a avut loc o ceremonie de acordare de diplome de excelenţă, plachete aniversare şi medalii "prietenilor" muzeului - personalităţi din lumea culturală, politică şi diplomatică, din administraţie şi din alte instituţii, printre care s-au numărat Principesa Margareta şi Principele Radu, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, foştii miniştri ai Culturii Mona Muscă, Viorel Mărginean şi Theodor Paleologu, primarul Capitalei Sorin Oprescu, preşedintele Academiei Române Ionel Haiduc, reprezentanţii ambasadelor SUA, Italiei şi Indiei, ai Patriarhiei Române, Băncii Naţionale a României, Romfilatelia şi artiştii Dan Puric, Felicia Filip, Sofia Vicoveanca şi Grigore Leşe. Administraţia Prezidenţială s-a numărat, de asemenea printre cei distinşi de Muzeul Satului şi a trimis un mesaj cu ocazia acestei aniversări.

Muzeul este plin de membri ai diferitelor ansambluri folclorice participante, de toate vârstele, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei din care provin, iar la unele gospodării sunt organizate expoziţii cu vânzare ale meşterilor, de ceramică, pictură naivă şi alte obiecte tradiţionale.

În şura Gospodăriei Bancu (Harghita) este prezentată expoziţia de fotografie "Din sat în sat, din loc în loc", de Andrei Vocurek. De asemenea, va fi vernisată marţi expoziţia "La 75 de ani după Dimitrie Gusti", cu cele mai frumoase obiecte din colecţiile muzeului.

Vizitatorii vor avea ocazia să participe la ateliere interactive ale meşterilor populari, dar şi să asculte cele mai renumite voci ale prietenilor muzeului: Sofia Vicoveanca, Aneta Stan, Nicolae Furdui Iancu şi mulţi alţii.

Sâmbătă, de la ora 18.00, cunoscutul artist Marius Mihalache va susţine un recital alături de fiul său, Lorin Mihalache. Harry Tavitian îşi aşteaptă admiratorii în cadrul unui concert de jazz duminică, de la ora 17.00.

La acestea se adaugă reprezentaţii ale unor grupuri folclorice, spectacolul "Fior d'amor în Bucuresci", al Teatrului Masca, demonstraţii de reconstituire istorico-militară în echipament de epocă şi un târg al meşterilor populari.

Totodată, miercuri va avea loc lansarea noului site al Muzeului Satului din Capitală.

În primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, o creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului avea o suprafaţă de cinci hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.