Video DIZGRAŢIAŢII. Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România. O campanie-eveniment a MEDIAFAX

Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.

Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.

Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.

În penitenciarele din România sunt încarceraţi, în acest moment, peste 27.000 de oameni. Capacitatea de detenţie este depăşită cu aproape 50%, o spune chiar directorul ANP.

,,Pentru a respecta legea şi a nu mai fi amendaţi ar trebui fie să plece 8.500 de deţinuţi din sistem, fie să construim alte locaţii fie penitenciar, fie secţii de deţinere care să ne ofere cele 8.500 de locuri, deţinuţii să rămână în sistem şi să nu mai plătim amenzi", a declarat Marius Vulpe, directorul ANP la finalul lunii ianuarie.

Consiliul Europei a stabilit că fiecărui deţinut încadrat în regim de detenţie de maximă siguranţă şi închis trebuie să-i fie alocat un spaţiu de patru metri pătraţi, iar în cazul celor încadraţi în regim de detenţie semi-deschis şi deschis să le fie asiguraţi şase metri cubi de aer. Cu toate că Guvernul a făcut investiţii în modernizarea spaţiilor de detenţie, ţara noastră continuă să fie sancţionată din cauza condiţiilor din penitenciare. Principalele probleme sunt celulele supraaglomerate, băile şi camerele insalubre, alimentaţia nesănătoasă şi nerespectarea mai multor drepturi ale omului. În anul 2011, CEDO a dispus 26 de sancţiuni împotriva României, în 2012 s-au dispus 37 hotărâri împotriva statului român, în 2013 au fost 33 de sancţiuni, iar în 2014 au fost pronunţate 34 de hotărâri împotriva României.

Galerie foto

Imaginea reală a unui SUBIECT TABU

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Statul a plătit sancţiuni în valoare de peste 630.000 de euro, în 2015, deţinuţilor care au reclamat la CEDO condiţiile de detenţie, iar în 2016, până în luna iulie, cuantumul sancţiunilor depăşea un milion de euro. În perioada 2011-2016, România a fost condamnată la CEDO în peste 500 de cauze, cuantumul total al sumelor plătite fiind de peste 3.1 milioane şi 10.000 de franci elveţieni.

,,Primul impact cu detenţia a fost foarte urât! Când m-a băgat pe arest prima oară şi am văzut uşile alea mari şi cu zăvoarele alea mari am zis «Doamne, unde e aicea?» Pe urmă m-am dus în baie şi mi-a trecut un şoarece din ăla mare peste picior, un şobolan. M-am speriat, am bătut în uşă, am zis, «Bă, ce-i aici, murim»?! Şi când am văzut că mi-a trecut şobolanul peste picior sau în alte seri când fugea din coşul de gunoi, nu îmi venea să cred. Doamne, unde sunt? Oi mai scăpa de aici?” , povesteşte unul dintre deţinuţi, Ionuţ Ivan.

În penitenciarele din România, în medie, la fiecare trei zile un deţinut moare. Astfel, din cele 98 de decese înregistrate anul trecut, majoritatea au fost din cauza bolii, iar 11 au fost sinucideri, în acest ultim caz, rata fiind de aproape 10 ori mai mare decât media naţională.

O problemă deosebit de gravă e reprezentată şi de lipsa personalului, în acest moment fiind angajaţi 12.500 de gardieni, dintr-un necesar minim de 15.400 de oameni. Aproximativ 2.000 de angajaţi s-au pensionat în 2016, iar alţi 1.000 au cerut din motive personale încetarea raporturilor de muncă.

Drumul de la simplu cetăţean la deţinut este foarte scurt, odată condamnat, însă, un om rămâne pentru toată viaţa condamnat. Pentru că şansele de reintegrare pe care statul român şi societatea le acordă deţinuţilor sunt infime.

"Toţi ne tratează, şi în afară, deşi tot oameni suntem şi noi, şi noi suntem la greu, ne tratează cu indiferenţă. Cei de afară nu înţeleg! Dar înţeleg numai după ce ajung aici şi zic «mamă, cum este acolo!», dar până aicea, nu! Din afară zic «e, la puşcărie las' că şade bine!», dar nu e chiar aşa....", spune Jean Sanciu, unul dintre deţinuţii de la Penitenciarul Ploieşti.

Citeşte şi: Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Cluj-Napoca

Citeşte şi: BBC: Cum au ajuns câinii un simbol al protestelor din România

Citeşte şi: Cei care au "vandalizat" printr-un graffiti Crucea de pe Cetăţuie au fost "prinşi în flagrant de poliţişti care au stat la pândă". Clujenii au semnat o petiţie pentru susţinerea autorilor