Cum poate România să ajungă la 600.000 de IT-şti: „Creativitate, adaptabilitate şi muncă în echipă. Lupii singuratici au valoarea lor, sunt specialişti geniali, dar asta nu te duce departe pe termen lung”

Industria tech are nevoie de specialişti creativi care să ştie să lucreze în echipă, mai ales în contextul pandemic care a „obligat” angajatorii să implementeze munca în sistem remote, astfel că instituţiile care formează mediul academic trebuie să continue să ofere pieţei candidaţi care să poată gândi singuri, dar care să ştie şi să lucreze într-o echipă.

„Lucrul în echipă e cea mai valoroasă abilitate pe care o putem avea şi pleacă de la lucruri de bază. Mai multe creiere sunt mai bune decât unul. Lupii singuratici au şi ei valoarea lor, sunt specialişti geniali, dar asta nu te duce foarte departe pe termen lung. Trebuie să înţelegem că în echipă există putere şi coerenţă pentru a merge departe”, spune Bogdan Putinică, general manager în cadrul Microsoft România.

El consideră că România are elementele necesare pentru a putea ajunge la un număr de 600.000 de specialişti IT până în 2025, de aproape două ori mai mult faţă de cât înregistrează în prezent – aproximativ 212.000 de specialişti care produc aproape 7% din PIB-ul ţării -.

„Dezvoltarea industriei tech din ultimii ani a dus la o foame nestăvilită de specialişti. Iar cei 600.000 de IT-şti vor veni din două direcţii. Una este dată de dezvoltarea industriei, iar a doua de digitalizarea altor industrii care încep să aibă nevoie de specialişti -  şi care creează o cerere indirectă de specialişti. Ambele au nevoie de oameni şi asta a făcut ca cererea de forţă de muncă să fie foarte mare.”

Şi Andrei Pitiş, cofondator al programului de preaccelerare Innovation Labs şi unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în start-up-uri tech de pe piaţa locală, este de părere că mediul academic trebuie să îi înveţe pe elevi şi studenţi să lucreze în echipă.

„Aş adăuga în mediul academic partea cu lucrul în echipă, pentru că asta mi se pare foarte important. Aş pune să lucreze în echipă mai întâi pe cei care sunt la vârful instituţiei. Aş găsi un proiect comun şi i-aş pune pe rectori şi pe profesori să îl realizeze, să îl ducă la capăt. Apoi, după ce ei înţeleg cum funcţionează lucrurile, o să se întâmple şi revoluţia”, a explicat Andrei Pitiş.
De asemenea, implicarea antreprenorilor şi reprezentanţilor industriei tech în actul educaţional din cadrul instituţiilor care pregătesc forţă de muncă pentru acest sector de activitate, ar putea aduce schimbările de care are nevoie sistemul educaţional. 

„Eu am predat unor studenţi de la Politehnică. Profesorii nu sunt <greşiţi>, dar ei ştiu cum e viaţa de profesori, nu de programator şi atunci predau şi spun studenţilor ceea ce văd şi cunosc. Spre exemplu, eu i-am provocat să gândească nişte tooluri pentru programatori şi mi-au zis că nu ştiu, că nu cunosc. Dar ei au rolul lor şi trebuie să fie completaţi de cei din zona de business”, a adăugat Andrei Pitiş.

El consideră că jucătorii din industria de IT&C ar trebui să îi lase pe cei interesaţi să vadă cum este să facă parte dintr-o companie activă în industria tech sau cum este să participe la dezvoltarea unui proiect de tehnologie, astfel încât aceştia să poată experimenta şi să aleagă pe baza acelor experienţe ceea ce vor să facă.

„E vorba de diverse specializări în IT, care acum 10 ani nu existau, iar oamenii au nevoie să vadă cum este să facă parte dintr-o echipă, cum e să dezvolte produse şi servicii, cum e să testeze. Trebuie să le oferim experienţă, să vadă cum este să lucreze pe un anumit segment. Să vadă care este diferenţa dintre un tester şi un developer, pentru a putea alege unde şi ce îi place. Este şi un program B2C unde oamenii plătesc să facă anumite cursuri, să înveţe şi să vadă cum arată o zi din viaţa unui analist, spre exemplu”, a mai spus cofondatorul programului Innovation Labs.
De asemenea, accelerarea transformării digitale va crea din ce în ce mai multe job-uri care vor presupune diferite abilităţi digitale din partea angajaţilor şi candidaţilor de pe piaţa forţei de muncă, iar în prezent, aproape 9 din 10 persoane nu deţin astfel de abilităţi, arată o analiză realizată de Microsoft România. Însă, în ultimul an, interesul oamenilor în ceea ce priveşte învăţarea sau dezvoltarea unor abilităţi digitale a crescut de zece ori, potrivit sursei citate anterior.

„În România, analizele arată o creştere de 10 ori a interesului pentru învăţare şi dezvoltare când e vorba de abilităţi digitale. În România, Microsoft pune la dispoziţia oamenilor trei platforme de învăţare – pe acestea sunt disponibile o gamă largă de cursuri, de la aplicaţii tehnice, inginereşti, software developer, project manager, customer service. Avantajul acestor cursuri e că sunt la nivel internaţional, sunt capabilităţi pe care le câştigi şi certificări pe are le poţi arăta oricui, şi le poţi pune în CV, şi sunt gratuite. Acum avem în jur de 200.000 de participanţi din România”, a spus Bogdan Putinică.

El a menţionat că la nivel mondial, Microsoft a dezvoltat un program - Global Skillinkg Initiative - prin care şi-a propus să atragă circa 25 de milioane de oameni, care să dobândească diverse abilităţi digitale. În ultimul an, circa 30 de milioane de persoane din 249 de ţări au intrat în acest program, ceea ce a dus la o depăşire a obiectivului stabilit de reprezentanţii Microsoft.
În ceea ce priveşte competenţele pe care specialiştii tech ar trebui să le deţină în prezent pentru a face faţă noilor provocări, Bogdan Putinică consideră că IT-ştii trebuie să fie creativi pentru a veni cu răspunsuri la noile probleme şi să se poată adapta rapid în orice situaţie.

„Technologia avansează rapid, ceea ce generează un proces continuu de învăţare şi adaptare. De asemenea, cunoştinţele trebuie să fie reîmprospătate odată la un an, doi. Această transformare digitală cred că este şi o oportunitate, atât pentru persoanele care sunt în domeniul tech, cât şi pentru cei care vor să facă o schimbare de carieră”, a mai spus Bogdan Putinică, prezent într-o conferinţă realizată de ZF în parteneriat cu Microsoft. 

Autor: Alexandra Cepăreanu