10% dintre locuitorii de la oraş utilizează carduri de credit

"Cardul de credit a pierdut mult din popularitate pe parcursul anului 2008 şi până în a doua jumătate a lui 2009. 11% din totalul populaţiei urbane cu vârsta peste 15 ani folosea acest tip de produs bancar în ianuarie 2008, iar până în septembrie 2009 numărul utilizatorilor s-a redus la jumătate. Începând cu finalul anului 2009 creşterea s-a reluat, astfel că în prezent 10% din populaţia urbană deţine un card de credit", a declarat, într-un comunicat, Anca Zamfirescu, cercetător senior, expert în piaţa financiar - bancară la compania de cercetare a pieţei GfK România.

Deşi criza economică s-a accentuat în 2010, o posibilă explicaţie pentru revenirea preferinţei pentru utilizarea cardurilor de credit din ultimul an vine din faptul că băncile s-au concentrat destul de susţinut pe promovarea cardurilor de cumpărături cu accent pe diverse beneficii, printre care şi perioada de graţie extinsă.

Potrivit studiului, acest produs bancar este folosit în special de persoanele angajate şi mai ales cele care au poziţii de management sau lucrează în posturi de specialişti cu studii superioare. De asemenea, cei care au un venit personal peste 1.300 lei pe lună utilizează cardurile de credit în mai mare măsură decât restul populaţiei - 17% faţă de 10% din întreaga populaţie urbană.

Cei mai mulţi deţinători ai unui card de acest tip îl folosesc pentru a plăti cumpărăturile din magazine, dar o parte semnificativă, 25%, se limitează la retragerile de la bancomat.

O analiză pe populaţia urbană cu vârsta peste 15 ani arată că utilizatorii cardurilor de credit tind să fie persoane mai atrase de produsele hi-tech mai mult decât restul populaţiei.

Un număr mai mare de persoane din acest segment, decât din populaţia totală, sunt atrase în mod deosebit de noile tehnologii sau cel puţin consideră că este important să se menţină la curent în legătură cu ele.

De asemenea, deţinătorii de carduri de credit tind să fie cei care folosesc mai multe produse hi-tech, ca de exemplu laptopuri sau PC-uri şi telefoane mobile. Această diferenţă nu este doar o consecinţă a faptului că acest segment are venituri mai ridicate decât restul populaţiei. Chiar făcând o comparaţie între ei şi persoanele cu venituri peste medie, în general, diferenţele se menţin:

În general, deţinătorii cardurilor de credit merg la cumpărături mai frecvent decât restul populaţiei şi le şi place mai mult această activitate. De exemplu, sunt mai înclinaţi să cumpere lucruri ca să-şi ofere o recompensă sau ca un gest de răsfăţ.

"Un segment de populaţie interesant îl reprezintă «influenţatorii» consumului, adică acele persoane care au acces la o varietate mare de grupuri sociale şi tind să le ofere acestor grupuri sfaturi şi recomandări în legătură cu diferite categorii de produse. Printre deţinătorii de carduri de credit se află mai mulţi influenţatori decât în rândul întregii populaţii urbane sau al populaţiei cu venituri peste medie. Utilizatorii acestor produse bancare au influenţă în special în ceea ce priveşte piaţa amenajării locuinţelor sau a decoraţiunilor, locurile de petrecere a timpului liber în afara casei şi pieţele care au legătură cu stilul de viaţă sănătos, fitness şi exerciţii fizice", se arată în studiu.

Datele care stau la baza acestor concluzii provin din două studii realizate de GfK România, respectiv GfK FMDS şi Roper Reports Romania 2010.

GfK Financial Market Data System (FMDS) este un studiu desfăşurat o dată la două luni care măsoară obiceiurile bancare ale locuitorilor cu vârsta de peste 15 ani din 13 ţări ale Europei Centrale şi de Est: Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Rusia, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria şi România, eşantionul celor chestionaţi în România fiind de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel naţional.

Roper Reports Romania 2010 este realizat la fiecare doi ani în peste 25 de state din Europa şi reprezintă cea mai cuprinzătoare sursă de informaţii asupra stilului de viaţă şi valorilor consumatorilor. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, reprezentativ urban, pentru persoanele cu vârsta peste 15 ani.