70% dintre români cred că banii din taxe şi impozite sunt risipiţi, în loc să ajungă la sănătate

Opt din zece români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăţilor electronice, potrivit unui studiu Mastercard, realizat de Ipsos, pe tema conştientizării existenţei economiei subterane şi a atitudinii faţă de aceasta şi numit „Percepţia asupra economiei gri în România”.

Studiul arată, totodată, că patru din cinci respondenţi îşi doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluţie de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceştia cred că ar trebui introdusă obligaţia de a deţine un terminal POS pentru comercianţi. Mai mult, opt din zece români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută şi prin solicitarea chitanţei, se arată într-un comunicat al Mastercard.

„Marea majoritate a românilor sunt conştienţi de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanţelor publice şi, automat, asupra nivelului de trai. Ei îşi doresc să ajute autorităţile publice să lupte împotriva economiei subterane şi consideră că plăţile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate. Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Şi, ca să poată face acest lucru, ei îşi doresc mai multă transparenţă atât din partea autorităţilor, cât şi din partea comercianţilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România.

În România, economia gri este asociată, în principal, cu angajarea fără contract de muncă şi cu nedeclararea tuturor tranzacţiilor sau a unei părţi din ele pentru a evita plata taxelor, dar şi cu nedeclararea veniturilor, cu contrabanda şi cu evaziunea fiscală, mai arată studiul.

Un procent de 66% dintre românii care au participat la studiu sunt conştienţi de existenţa economiei ascunse, iar gradul de conştientizare asupra acestei probleme creşte odată cu vârsta: unul din trei tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani a auzit despre economia gri, în timp ce nouă din zece români cu vârste între 55 şi 64 de ani ştiu despre ea.

Majoritatea românilor (84%) cred că statul nu le poate furniza serviciile publice de calitate pe care le merită din cauza economiei nefiscalizate, iar nouă din zece respondenţi sunt de părere că economia subterană reprezintă un obstacol pentru creşterea economică a ţării.

Potrivit unui procent de 92% dintre români, cele care trebuie să conducă eforturile de a combate economia ascunsă sunt autorităţile publice. În plus, opt din zece români sunt gata să sprijine acţiunile autorităţilor în lupta economiei subterane. Pe de altă parte, 42% dintre cetăţeni cred că oamenii obişnuiţi nu au nicio influenţă la nivelul economiei gri, în timp ce 40% cred contrariul.

Chiar dacă 89% dintre români ştiu că este ilegal să nu îşi plătescă taxele sau să nu îşi declare veniturile, unul din doi participanţi la studiu crede că evitarea plătirii taxelor este justificată, pentru că acestea sunt prea mari.

Şapte din zece români sunt de părere că majoritatea banilor obţinuţi din taxe sunt folosiţi într-un mod nejustificat şi că banii economisiţi prin combaterea economiei gri ar trebui să fie cheltuiţi pe serviciile publice, precum educaţia, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră.

Aproape toţi românii (95%) sunt conştienţi că, din punct de vedere legal, trebuie să primească chitanţă, iar nouă din zece respondenţi cred că trebuie să ceară dovada plăţii la finalul tranzacţiei. Studiul mai arată că 82% dintre respondenţi sunt de părere că ar trebui să anunţe autorităţile de fiecare dată când nu primesc dovada plăţii.

Pentru şapte din zece români, contează dacă comercianţii printează sau nu chitanţa. Însă, dacă se gândesc la cele mai recente zece cumpărături pe care le-au făcut, doar 11% dintre respondenţi au luat chitanţa printată de comercianţi.

„Românii ştiu care sunt formele pe care le ia economia gri şi ar susţine şi mai mult lupta împotriva ei dacă nu s-ar lovi de un obstacol major: folosirea banilor obţinuţi din taxe într-un mod nejustificat. Ce îşi doresc românii cu adevărat este să reducă economia gri, iar banii economisiţi din combaterea ei să fie folosiţi pentru ceea ce contează cu adevărat pentru ei: educaţia, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră. În aceeaşi măsură în care banii publici vor fi folosiţi pentru binele comun, într-un mod transparent, şi românii vor susţine autorităţile în lupta împotriva economiei subterane”, a adăugat Cosmin Vladimirescu.

Studiul s-a desfăşurat în România şi în alte nouă ţări din Europa de Est (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia şi Slovenia). Studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupă de vârstă reprezentativă cuprinsă între 15 şi 64 de ani, pe un eşantion de 806 de respondenţi. Cercetarea avut loc în luna februarie a acestui an. Studiul, comandat de Mastercard, a fost coordonat de Ipsos.

Citeşte şi: ZF | Cel mai îngrijorător calcul pentru piaţa muncii: Unu din doi copii români nu promovează fie examenul de evaluare naţională, fie cel de bacalaureat

Citeşte şi: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti: Pistele de decolare-aterizare de pe Otopeni sunt funcţionale

Citeşte şi: FOTO Investiţiile Apa Nova au permis evitarea inundării Capitalei cu peste 5 milioane mc de apă pluvială

Citeşte şi: Volkswagen va vinde maşini în Iran, pentru prima dată în ultimii 17 ani

Citeşte şi: ANAF pune în dezbatere publică formularul 630 - contribuţia de asigurări de sănătate şi sociale