9 din 10 români consideră mâncarea gătită acasă mai sănătoasă, însă gătitul este în continuare responsabilitatea femeilor (P)

Gătitul acasă rămâne o practică des întâlnită în multe gospodării din România. 76% dintre români sunt de părere că acest obicei nu va dispărea în următorii 20 de ani, arată studiul „Cum se raportează românii la gătit”, realizat de iVox şi AGRICOLA. Cu toate acestea, datele confirmă că bărbaţii se implică mai puţin în activităţile de gătit ale unei familii în comparaţie cu femeile.

Conform cercetării realizate în perioada 4-17 iunie 2024, peste 80% dintre români au declarat că mâncarea gătită acasă este mai gustoasă decât cea cumpărată, în timp ce mai puţin de 19% apreciază mâncarea cumpărată ca fiind la fel de bună ca cea pregătită în casă. Referitor la specificul preparatelor, românii preferă să gătească reţete tradiţionale (88%), urmate de specialităţi din bucătăria internaţională (35%) şi de preparate vegane sau vegetariene (11%).

„La Agricola suntem păstrătorii tradiţiilor şi ai gusturilor de altădată. Aşadar, apreciem preferinţa românilor pentru gătitul acasă şi ne bucurăm că avem ocazia să le oferim produse de cea mai bună calitate, cu care pot pregăti simplu şi rapid reţete gustoase, dar adaptate vremurilor în care trăim. Ne dorim ca gătitul să nu mai fie perceput ca o activitate dificilă sau care consumă mult timp. Cu ingredientele potrivite, fiecare poate deveni chef în propria bucătărie, iar gătitul se transformă astfel într-o activitate incluzivă, la care participă toţi membrii familiei”, a declarat Cristian Călin, Managerul de Relaţii Publice şi Comunicare al grupului Agricola.

Gătitul rămâne un atribut feminin

Peste 90% dintre români au declarat că, în familiile din care provin, mamele erau cele care se ocupau de gătit şi de asigurarea meselor. Peste 28% dintre femei îşi amintesc că în copilărie şi în adolescenţă erau implicate în mod frecvent în activităţile legate de prepararea meselor, comparativ cu 17% dintre bărbaţi. Deşi în copilărie părinţii nu îi implicau cu regularitate în activităţile din bucătărie, în prezent aproape 95% dintre români afirmă că un copil are de câştigat dacă participă la sarcinile ce ţin de prepararea mesei, indiferent dacă este fată sau băiat.

25% dintre femeile chestionate în studiu au afirmat că se ocupă de gătit zilnic, faţă de doar 18% dintre bărbaţi. În timp ce 8% dintre bărbaţi nu gătesc deloc pe parcursul unei săptămâni, procentul femeilor din aceeaşi categorie este de doar 2%. Referitor la expertiza în bucătărie, femeile consideră că au un nivel avansat de competenţă (32%), respectiv intermediar (52%), în comparaţie cu bărbaţii care doar 16.5% se declară avansaţi şi 48% intermediari.

„Cu numeroase implicaţii emoţionale, familiale, economice, socio-culturale şi de sustenabilitate de mediu, gătitul acasă va rămâne o practică comportamentală complexă, stabilă în timp, fiind strâns legată de nevoi universal umane de siguranţă emoţională, confort, predictibilitate şi stabilitate, împlinire şi utilitate personală, apartenenţă familială şi culturală. Cu toate acestea, faptul că femeile sunt în continuare responsabile de această activitate, reflectă o societate cu caracteristici tradiţionale din perspectiva rolurilor şi sterotipurilor de gen, a dinamicilor familiale şi aşteptărilor culturale. Femeilor din România le-au fost istoric atribuite rolurile tradiţionale de îngrijire a gospodăriei, gătit şi creştere copii. Chiar şi în prezent, în medii urbane şi educate, poate fi încă identificată aşteptarea ca femeile să preia cu prioritate aceste responsabilităţi domestice, adesea la pachet cu roluri profesionale şi educaţionale complexe.

În familiile în care copiii asistă în procente atât de semnificative la realităţi domestice, inclusiv gătitul, gestionate aproape în exclusivitate de femei, probabilitatea internalizării acestor roluri şi perpetuarea acestor stereotipuri de gen este una foarte ridicată. Astfel, aşteptările gender specifice sunt transmise de la o generaţie la alta, chiar dacă, din perspectiva dezvoltării profesionale şi a independenţei financiare, tot mai multe femei au generat salturi semnificative făcând dovada unor resurse de dezvoltare profesională, economică şi educaţională, cu nimic diferite calitativ de cele ale bărbaţilor”, explică Diana Stănculeanu, Psihoterapeut, specialist în sănătatea emoţională a copilului şi a familiei.

Sănătatea, pe primul loc

Cele mai importante motive pentru care românii aleg să gătească acasă sunt sănătatea (87%) şi reducerea cheltuielilor (75%). Gătitul acasă este văzut şi ca o modalitate de a petrece timp cu familia şi de a îmbunătăţi relaţiile (51%), de a dezvolta creativitatea (36%) şi de relaxare (38,5%).

Deşi românii asociază gătitul cu sentimente pozitive precum bucurie (52,7%), iubire (39%) şi relaxare (52%), cei mai mulţi consideră că lipsa timpului (64%) şi oboseala (48%) sunt factorii care îi împiedică să gătească mai des.

La începutul acestui an, AGRICOLA a dat startul unei noi campanii de comunicare sub genericul „bucătari necelebri”- o „odă” adresată bucătarilor de acasă: mamelor, bunicilor, taţilor, mătuşilor şi tuturor celor care muncesc în bucătărie, după orele de serviciu, pentru a le oferi celor dragi cele mai gustoase preparate, pregătite cu multă dragoste, devotament şi - evident - cu cele mai bune ingrediente.

*Studiul despre obiceiurile de gătit ale românilor a fost realizat de iVox la solicitarea Agricola, în perioada 4-17 iunie 2024. Sondajul a fost aplicat pe un eşantion de 1105 persoane, bărbaţi şi femei, din mediul urban şi rural. Studiul este reprezentativ la nivel naţional.