A doua rectificare bugetară pe 2016 este „tardivă”, "fondurile nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului", dar şi „oportună”, consideră economiştii

Ministerul Finanţelor Publice a făcut o propunere pentru a doua rectificare bugetară din acest an. „Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB. Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare. Domeniile prioritare la această rectificare bugetară au fost Sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul Educaţiei şi asistenţei sociale, finanţate prin administraţia publică locală, cum ar fi programul-pilot <<Masa caldă>>, susţinerea sistemului de protecţie a copilului sau programul <<Fructe în şcoli>>”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

„Rectificarea bugetară făcută cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare poate conduce la semne de întrebare legate de raţiunile pentru care a fost implementată. Ciudat este că pe de-o parte ni se atrage atenţia asupra depăşirii ţintei de deficit bugetar şi că nu sunt 1,8 miliarde de lei - bani pentru creşterea salariilor profesorilor şi medicilor - şi pe de altă parte se cheltuiesc zeci de miliarde de lei în ultimele două luni. O politică fiscal-bugetară consistentă presupune repartizarea uniformă a cheltuielilor bugetare şi nu explozia cheltuielilor în ultimele două luni”, a declarant, pentru MEDIAFAX, economistul Cristian Socol.

El spune că nu se explică foarte clar de ce nu s-au folosit banii de investiţii la unele ministere şi de ce se iau bani de la cheltuielile de capital.

„Un exemplu ciudat este legat de rectificarea bugetului Apărării, unde discutăm despre apropierea de 2% din PIB în 2017, dar acum tăiem cei 360 de milioane de lei nefolositi (anul acesta, proiectul de buget a prevăzut 1,48% din PIB pentru apărare)?! Alt exemplu ciudat este la capitolul Transporturi, unde avem mare nevoie de investiţii majore. Dacă nu s-a dorit obţinerea unui deficit bugetar mai mic decât ţinta - posibil de realizat - şi s-au preferat cheltuielile crescute pe ultima sută de metri, sper ca măcar miliardele de lei alocaţi pentru primării şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală să finanţeze nişte investiţii publice cu efecte de multiplicare la nivel local şi regional”, arată Cristian Socol.

La rândul său, Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, a precizat pentru MEDIAFAX că este vorba despre o „rectificare tardivă”, luând în calcul timpul scurt pe care îl au la dispoziţie instituţiile care vor primi bani pentru a-i cheltui până la sfârşitul anului. 

Daca vrei să citeşti mai mult, fă-ţi un cont DEMO pe http://www.news.mediafax.biz/demo.aspx sau abonează-te la Fluxul MEDIAFAX

Citeşte şi: România, ţară de teste pentru inovaţiile multinaţionalelor

Citeşte şi: Blocaj în stabilirea normelor de aplicare a legii impozitului forfetar în turism. Cum explică Ministrul Finanţelor, dar şi reprezentanţii din domeniu

Citeşte şi: Studiu asupra ofertelor de turism pentru 1 Decembrie. Cât costă minivacanţa în ţară şi străinătate

Citeşte şi: Şase din 10 din români întâmpină probleme când apar cheltuieli importante, relevă un studiu asupra bugetului personal în România