A fost vreodată România grânarul Europei?

Porturile dunărene din România aveau un rol important în comerţul european cu cereale din Europa în perioada interbelică şi „mai degrabă de aici se trage această caracterizare”, adaugă ministrul. Preţul grânelor se stabilea la acea vreme la bursele dunărene ale cerealelor aflate pe teritoriul românesc.

Caracterizarea României drept grânar al Europei se trage însă mai degrabă, spune profesorul Ioan Nicolae Alecu, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti, „de la o întâmplare din 1938”. În acel an, povesteşte Alecu, s-a produs o criză mondială a grâului, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, iar România a făcut atunci cel mai mare export de grâu din istoria sa de până atunci: peste trei milioane de tone de grâu. „Problema a fost însă că a fost exploatat aproape tot grâul iar ţara s-a confruntat cu o criză a pâinii”, spune Alecu. Nici măcar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de „grânar al Europei”, pentru că în 1938 producţia medie la hectar a fost de 700 kg de grâu, iar vecinii bulgari au obţinut o cantitate dublă (1.440 kg). „Ei au fost însă mai raţionali şi nu şi-au exportat toată pâinea”, spune profesorul USAMV.

Citeşte mai multe despre miturile României pe www.businessmegazin.ro