Acestea sunt industriile care au făcut profit în pandemie. Doar 23 dintre cele 65 de sectoare majore din economie au reuşit

Unu din trei sectoare majore din economie a raportat creştere în fiecare din ultimii doi ani (2020 şi 2021), perioadă marcată de pan­demie, de impre­dicti­bilitate, de schim­barea compor­tamentului de consum şi de probleme pe lanţul de distribuţie, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Mai exact, 23 dintr-un total de 65 de industrii au reuşit această performanţă ce a fost calculată pe baza CAEN-urilor raportate de companii şi a rezultatelor financiare depuse de acestea pe ultimii ani.

Sănătate şi asistenţă socială, activităţi veterinare, industrie alimentară şi poştă şi curierat sunt doar câteva dintre domeniile care s-au dovedit a fi adevăraţi piloni de sprijin pentru economie în timpul crizei sanitare care a dat peste cap o lume întreagă.

Este interesant de observat ca domeniile sunt foarte diverse, pe listă regăsindu-se atât sectoare-cheie, de foarte mari dimensiuni din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de angajaţi - precum comerţ (atât cu amănuntul - de alimente sau bunuri nealimentare, cât şi cu ridicata) ori construcţii - dar şi industrii a căror importanţă nu e dată de cifre doar, cât de ce reprezintă ele pentru economie.

Alte activităţi ştiinţifice şi tehnice sau cercetare-dezvoltare se găsesc printre cele 23 de domenii care au crescut în fiecare din ultimii doi ani. În afară de cele două, pe listă îşi găsesc loc şi serviciile informatice, un sector mare, care creşte constant şi care asigură României unul dintre puţinele sale excedente comerciale.

Aceste trei exemple demonstrează nu doar că economia locală e pe plus, dar devine tot mai complexă. Creşterea accelerată a unor domenii cu valoarea adăugată brută mare duce în timp la o dezvoltare sustenabilă şi la un nivel de trai mai bun.

În total, cele 23 de industrii care au stat în picioare în pandemie adună peste 410.000 de firme, cu afaceri de 1.100 mld. lei şi 2 milioane de salariaţi. Ţinând cont că tot mediul de business românesc a raportat afaceri de puţin sub 2.000 de miliarde de lei în 2021, rezultă că afacerile active în unul dintre cele 23 de sectoare au contribuit cu mai bine de jumătate la total. Ponderea se păstrează şi la număr de firme şi la număr de salariaţi, deci putem spune că o treime din sectoarele din economie ţin în spate mai bine de 50% din mediul de business.

La o privire de ansamblu, anul trecut a fost unul foarte bun pentru businessul românesc, cifra de afaceri cumulată a celor peste 800.000 de companii din economie apropiindu-se la un pas de 2.000 de miliarde de lei, cu 16% peste nivelul din 2020, primul an marcat de pandemie, şi aproape dublu faţă de nivelul din 2008 ori 2009. Datele aferente lui 2021 iau în calcul toate companiile care şi-au depus rezultatele financiare până la 15 iulie, aşa că e posibil ca cifrele să fi crescut între timp, odată ce şi alte firme şi-au făcut publice datele din bilanţ.

Per ansamblu, 2021 a fost mai bun decât precedentul pentru cele mai multe sectoare din economie, dat fiind că în primul an de pandemie varii industrii au fost lovite din plin, de la HoReCa la agenţii de turism şi de la agenţiile de pariuri şi jocuri de noroc (închise o vreme şi funcţionând cu restricţii în rest) la activităţi sportive - afectate şi ele de aceleaşi restricţii. În 2020, mai bine de 60% dintre sectoarele analizate de ZF (40 din 65 de industrii) au postat scăderi.

De aceea, Ziarul Financiar a încercat să vadă care sunt acele industrii ce au fost pilonii de sprijin ai economiei în pandemie, în fiecare dintre cei doi ani.

Printre cele mai bune evoluţii anul trecut le-a avut, din nou, sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale, care se află pe locul secund ca ritm de creştere (după prelucrarea lemnului), cu un plus de 28,4%. Creşterea vine într-un an în care spitalele au continuat să fie sub presiunea pandemiei, în care campaniile de vaccinare au fost Ñîn floareî, iar oamenii s-au întors în sistemul medical şi pentru alte probleme, după un 2020 guvernat de panica îmbolnăvirii de COVID-19 şi de prioritizarea bolnavilor care sufereau de pe urma acestui virus. În strânsă legătură cu sistemul de sănătate, producţia de medicamente a avut şi ea o evoluţie pozitivă, deşi avansul s-a mai temperat faţă de primul an de pandemie.

Retailul alimentar, dar şi cel non-alimentar, alături de industria alimentară şi de comerţul cu ridicata (în special companii active în zona de distribuţie) îşi fac şi ele loc pe listă. Nici construcţiile nu lipsesc, aceste domeniu generând 7% din PIB, iar importanţa sa în economie fiind tot mai mare în ultimii ani.

Totuşi, se anunţă vremuri grele pentru acest domeniu, dat fiind că inflaţia pune presiune pe bugetele firmelor şi pe preţurile finale, iar din acest motiv, unele proiecte sunt puse pe pauză. Inflaţia galopantă pune presiune, de fapt, pe cele mai multe sectoare din economie.

Astfel, cifrele pe 2022 ar putea să schimbe complet acest clasament al sectoarelor care au rămas pe plus în fiecare din ultimii doi ani.

Pentru relevanţa datelor, au fost luate în considerare sectoarele majore şi au fost reunite sub aceeaşi umbrelă CAEN-urile similare. Spre exemplu, comerţul cu amănuntul de alimente, băuturi şi tutun reprezintă un singur domeniu, deşi în realitate sunt mult mai multe CAEN-uri sub aceeaşi umbrelă mare. Totodată, există sectoare mici, a căror contribuţie la mediul de business nu e semnificativă, astfel că ele e posibil să nu apară în listă.