ACIS a fost trecută de la Finanţe în subordinea premierului, pentru controlul absorbţiei banilor UE

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a precizat că "deocamdată" structura va fi condusă de către Cătălin Vătafu, consilier al premierului pe probleme externe şi de atragere a fondurilor europene.

Sursa citată a mai arătat că şeful Guvernului a convocat pentru joi o întâlnire de lucru privind gestionarea fondurilor europene.

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice îndeplineşte rolul de coordonator naţional al asistenţei în relaţia cu UE. În calitate de coordonator naţional al asistenţei nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, ACIS are atribuţii şi responsabilităţi atât în ceea ce priveşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveşte coordonarea gestionării fondurilor structurale şi de coeziune.

În scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional în luna noiembrie, Guvernul s-a angajat să acorde prioritate cofinanţării proiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să prioritizeze actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susţinute în principal acele investiţii pentru care pot fi asigurate fonduri şi să evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate de firme private.

Tot pentru un nivel mai mare de fonduri comunitare atrase, în scrisoarea convenită cu FMI este prevăzută trecerea Unităţii de Management al proiectelor UE de la Ministerul Finanţelor în subordinea directă a primului-ministru, concomitent cu întărirea autorităţii acestei structuri pentru a lua "măsurile necesare" în ministere în vederea accelerării absorbţiei fondurilor UE.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks,, a declarat, în luna februarie, agenţiei MEDIAFAX, că viitorul acord al României cu Uniunea Europeană va include ţinte privind atragerea fondurilor europene, precizând că acestea nu vor reprezenta şi ţinte în relaţia cu Fondul.

Directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene, Istvan Szekely, a declarat atunci că nu este neobişnuit ca o ţară care a aderat de puţin timp la Uniunea Europeană să aibă o absorbţie mică a fondurilor europene, însă a recunoscut că aceasta este printre cele mai mici din UE, probleme similare fiind înregistrate şi în Bulgaria.

El a arătat că în România principalale probleme sunt legate de prioritizarea proiectelor de investiţii publice, dar şi de procesul de redactare a cererilor şi implementarea acestora.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat, la finele lunii februarie, că România a atras până la finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurile structurale puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii, reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013.

"La jumãtatea perioadei (2007-2013, n.r.) plăţile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultură, care pot fi atrase, de fapt, până la 31 decembrie 2015, pentru că există doi ani în care expiră termenul limită de depunere a facturilor", a spus Drăgoi.

El a arătat că au fost depuse proiecte în valoare totală estimată de 40 miliarde euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde euro, şi s-au semnat 5.000 de proiecte, de aproximativ 10 miliarde euro.