Acordul cu FMI a ajuns într-un punct nevralgic. Reformele n-au avansat, economia nu şi-a revenit

Acordul preventiv cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială urma să se concentreze pe stimularea economiei, reforme structurale, atragerea unor investitori strategici pentru companiile de stat şi reducerea arieratelor, însă se poate lăuda doar cu o continuare a ajustărilor fiscale care nu au făcut decât să frâneze redresarea economică.
Astfel, balanţa celor aproape doi ani de acord preventiv cu FMI înclină spre partea negativă.

Rămâne de văzut care va fi mesajul pe care îl vor transmite astăzi experţii instituţiilor internaţionale, la finalul misiunii de evaluare.

În timp ce premierul Victor Ponta rămâne prin declaraţii un partizan al înţelegerii cu FMI, aripa liberală din coaliţia de guvernare a răbufnit ieri prin vocea preşedintelui Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, Dan Radu Ruşanu - unul dintre cei mai influenţi lideri ai PNL din Parlament.

Ruşanu, "eminenţa" liberalilor în domeniul economic, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord semnat în 2009, fiind pentru prima dată când o voce de la putere îndrăzneşte să critice Fondul.

El a spus în debutul unei discuţii cu delegaţia FMI că s-a făcut o "greşeală enormă" prin creşterea impozitelor din 2010. "Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea TVA la 24% şi tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creştere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI dar, citez: "Au fost acceptate de noi", a afirmat Ruşanu, potrivit Mediafax.

Citeşte integral articolul despre acordul Guvernului cu FMI pe www.zf.ro.