Adio vechiului kilogram. Noile definiţii mondiale pentru sistemele de măsurare kilogram, amper, kelvin şi mol au intrat în vigoare luni

Noul Sistem Internaţional de Unităţi (SI) a fost aprobat în noiembrie 2018, la Versailles, în apropiere de Paris, de Conferinţa generală pentru măsuri şi greutăţi, creată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi care se reuneşte o dată la 4-6 ani.

Reprezentanţi din 60 de ţări au adoptat atunci o "decizie istorică" în favoarea redefinirii Sistemului Internaţional de Unităţi (SI), modificând astfel definiţiile mondiale pentru kilogram, amper, kelvin şi mol.

A historic moment for the scientific community today on #WorldMetrologyDay 2019: the #kilogram, ampere, kelvin and mole will now be defined by fundamental physical constants – not, for example, a Victorian-era artefact 😎 @callaghannz @UCNZ_PhysChem #SIredefinition #Metrology pic.twitter.com/3vgNcp0CGK

ULTIMELE ȘTIRI

• Radu Jude a câştigat Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Berlin. Mesaj anti-extremişti al regizorului român: „Sper doar ca festivalul de anul viitor să nu se deschidă cu filmul Triumph of the Will al lui Leni Riefenstahl!”

• Un mort şi mai mulţi răniţi după un atac cu cuţitul în estul Franţei

• Protest anti-euro în Bulgaria. Manifestanţii au încercat să ia cu asalt clădirea unei misiuni UE

---

Vezi mai multe articole din categoria economic

— UC Science (@UCNZscience) May 19, 2019

 

Anterior, obiectul pe baza căruia se stabilea definiţia masei era un cilindru fabricat în 1879, dintr-un aliaj de platină (90%) şi iridiu (10%). Fostul prototip internaţional al kilogramului este păstrat într-o cameră etanşă de la sediul BIPM (Bureau international des poids et measures) din Sèvres, în apropiere de Paris. Kilogramul, ca unitate de măsură a masei, era definit ca egal cu masa prototipului în Sistemul Internaţional. Cum obiectul original era considerat de o importanţă uriaşă, specialiştii au folosit mai multe copii ale acestuia.

Problema a fost că, cel mai recent când a fost comparat cu aceste copii de lucru, kilogramul original s-a dovedit un pic mai greu decât acestea (5/100 de milioane mai greu). Explicaţia era că fiecare copie pierde câţiva atomi de metal de câte ori este aşezată pe un cântar.

Variaţiile de masa pot fi lipsite de importanţă pentru omul de rând, dar pot deveni problematice, de exemplu, în domeniul dezvoltării tehnologiilor cuantice.

De luni, kilogramul va fi definit pornind de la constanta lui Planck din fizica cuantică.

De asemenea, kelvin (unitatea de măsură pentru temperatură) va fi redefinit pe baza constantei lui Boltzmann, amperul (unitatea pentru măsurarea curentului electric), pe baza sarcinii electrice a unui proton, în timp ce molul (cantitatea de substanţă) va fi definit pe baza constantei lui Avogadro.