Investiţii nechibzuite la Metrou. Greva din Bucureşti ridică întrebări despre cum se împart, de fapt, banii
Bucureştiul este singurul oraş din România care are metrou, un mijloc de transport în comun foarte util, de altfel. Oraşul este extrem de aglomerat, iar pentru cei care au nevoie să se deplaseze din Militari în Pantelimon sau din Berceni în Pipera fără să stea în trafic, metroul rămâne principala variantă.
„Este evident cât de tare ne-a afectat pe noi toţi. Deci a trebuit să ajung la şapte dimineaţa la serviciu. Am plecat la 6 jumate să ajung la 7, am luat un Uber, bineînţeles, iar acum sunt nevoită să merg pe jos”, spune Daniela, nevoită acum să întârzie la grădiniţă. „Trebuie să-mi iau copilul de la grădiniţă şi sincer chiar mă gândesc cum ajung.”
Dacă mulţi se plâng de condiţiile din trenuri sau staţiile de metrou, trebuie subliniat că nici investiţiile nu sunt făcute mereu cu cap: de exemplu în 2014, când Metrorex a plătit 98 de milioane de euro pentru nişte trenuri noi. Problema a fost că paltforma noilor trenuri era prea lată, după cum declara atunci Ion Radoi, şeful sindicatului. Soluţia a fost să mai taie din peroane, iar asta evident că a însemnat cheltuieli în plus.
O altă situaţie de-a râsu’-plânsu’ s-a petrecut pe 29 ianuarie 2019, când un tren care gara în Berceni a rămas suspendat în subteran, la aproape doi metri înălţime. Şi suspendat a rămas .
Iată cum se împart banii făcuţi de pe urma metroului:
- Cine ia banii din chioşcuri? Sindomet Secom SRL, companie deţinută 100% de sindicat. De fapt asta era una dintre problemele ridicate şi de Cătălin Drulă, vineri.
- Cine ia banii pe publicitatea de la metrou? 53% merg la această firmă, iar 47% la Ministerul Trasporturilor. Metroul aduce o cifră de afaceri de aproape 8 milioane de lei şi un profit de peste 6 milioane de lei.