Adoptarea unilaterală a euro nu elimină procesul de convergenţă

"Ceea ce vrem să vedem în acest moment este ca ajustarea dezechilibrelor economice să se facă întro manieră ordonată şi să se reia procesul de convergenţă", a spus Popa la un seminar organizat de BNR.

El a opinat că mutarea pe partea de politică fiscală a unor ajustări care pot fi conţinute de politica monetară, nu este o soluţie, corecţia deficitului extern urmând să se reflecte în nivelul activităţii economice şi al ocupării.

"Cred că soluţia pe care am ales-o, de a intra în mecanismul ratelor de schimb în 2012, de a avea o decizie favorabilă adoptării în 2014 şi de a adopta euro de la 1 ianuarie 2015 este încă rezonabilă", a adăugat viceguvernatorul băncii centrale.

Popa consideră că deşi ar dispărea riscul ca deprecierea cursului să ducă la credite neperformante, deficitul de cont curent nu va dispărea, dar ieşirile de capital ar duce la o contracţie a creditului şi a economiei.

Oficialul BNR a atras atenţia şi asupra riscului stabilirii unei parităţi irevresibile, deplasate de la nivelul de echilibru al cursului de schimb, amintind că, în actualul cadru legal comunitar, decizia asupra adoptării euro revine instituţiilor europene, prin mecanismul ratelor de schimb şi regimurile acceptate ale cursurilor de schimb.

Popa a amintit că mesajele venite din partea Băncii Centrale Europene (BCE) nu lasă loc unor aşteptări privind modificarea tratatului de la Maastricht sau concesii privind criteriile de aderare la zona euro.

"Nu se pune problema revizuirii tratatului de la Maastricht. Criteriile de convergenţă nominală nu vor fi relaxate şi nici nu vor fi acordate derogări de la acestea. Mă aştept chiar să fie luate în considerare şi elemente ale stabilităţii financiare într-o manieră mult mai evidentă decât azi, fără a se modifica tratatul", a afirmat viceguvernatorul BNR.

Popa a punctat şi dificultăţi de ordin tehnic ca urmare a unei decizii unilaterale de adoptare a euro, cum ar fi asigurarea necesarului de lichiditate în absenţa unei cooperări statutare cu BCE, sau decontarea titlurilor de stat fără interconectarea la sistemul de plăţi al zonei euro.

"Cum poate să opereze o economie fără a asigura necesarul de lichiditate? Economiile mari n-au cum să obţină fără cooperarea BCE nevoia de lichiditate susţinută", a afirmat Popa.

Intrarea în ERM-2, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.

Inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut. De asemenea, datoria publică se poate plasa la maxim 60% din PIB.