Adrian Vasilescu, BNR: ROBOR-ul nu poate fi stabilit în birou, nu poate fi stabilit prin Ordonanţă de Urgenţă

„ROBOR-ul este un indicator de piaţă. Aşa este şi aşa va rămâne. ROBOR-ul nu poate fi stabilit în birou, nu poate fi stabilit prin Ordonanţă de Urgenţă. (…) Cifrele aşa spun că ROBOR nu ascultă de ce se întâmplă în cancelarie”, a spus, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Rata dobânzii tranzacţiilor interbancare, cu care Guvernul vrea să înlocuiască ROBOR la calcularea ratelor pentru credite, a crescut în februarie faţă de ianuarie mai mult decât ROBOR, arată un grafic realizat de BNR. Media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 3,17% în februarie, în creştere de la 2,97% în ianuarie. În schimb, rata dobânzii tranzacţiilor interbancare a fost în februarie de 3,38%, în creştere de la 2,24% în ianuarie.

„Plecând de la cotaţii, vom vedea că, în aceste trei luni de când este pe piaţă în discuţie Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114, au fost la cotaţiile pe primele scadenţe, că ROBOR are opt scadenţe - o zi, două zile, o săptămână, o lună, trei luni, şase luni, nouă luni, 12 luni -, cât nu s-a ştiut exact ce va fi, ROBOR-ul la scadenţele de o zi, două zile şi o săptămână a urcat foarte mult, şi până la 3,5% şi 3,56%, peste Lombard (3,5%). A fost 3,6%, în 25.02, 3,62%, 3,72%, cu mult peste rata Lombard, care este o rată plafon. De ce? Pentru că s-au repezit să participe la această dezbatere şi bănci care, de obicei, se împrumută la Banca Naţională, la Lombard, până la plafon. Multe dintre aceste bănci şi-au vândut titlurile de stat, ca să câştige imediat. Vânzându-le nu mai au titluri de stat cu care să îşi onoreze împrumuturile de la Banca Naţională. Atunci au fost la mâna unor bănci care le-au taxat. Când era gata să se lămurească lucrurile şi s-a înţeles că se renunţă la ROBOR drept metodă de calcul pentru această taxă pe activele financiare, ROBOR-ul s-a dus pe 1,67%-1,7%, până luni. De luni 25 martie, au sărit peste 3% toate ratele, pentru că iar s-a instalat confuzia pe piaţă. Astăzi, ROBOR-ul la tranzacţii cum ar vrea să sune această ordonanţă este 3,37%. Dacă ne uităm la cotaţii, vom vede că la o lună a fost 3,19%”, a explicat Vasilescu.

În schimb, ROBOR la 3 luni a fost miercuri de 3,23% şi la 6 luni de 3,32%, ambele fiind în stagnare faţă de marţi.

Marţi seara, după aproape trei luni de discuţii pe marginea taxei pe active, introdusă de OUG nr. 114/2018, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a arătat că plănuieşte să modifice modul în care este calculată rata pentru credite, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), publicat, spre consultare publică. Prin acest proiect, Finanţele schimbă OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Noile prevederile intră în vigoare la data de 2 mai 2019 şi se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată.

Potrivit noilor prevederi, pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

„Pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.

În prezent, pentru creditele în lei se aplică marja băncii şi indicele ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor.

În contractele de credit cu dobânda variabilă se vor aplica următoarele reguli: pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja şi/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinţă, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menţionate în contract la data încheierii acestuia şi/sau la nivelul indicelui de referinţă; modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referinţă EURIBOR/indicelui de referinţă pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât şi în cel al reducerii acesteia; valoarea indicilor de referinţă utilizaţi în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afişată şi permanent actualizată, pe site-urile creditorilor şi la toate punctele de lucru ale acestora.

Reprezentanţii asociaţiei Credere au apreciat, miercuri, că măsura propusă de Finanţe va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile, întrucât băncile vor sesiza oportunitatea de a îşi consolida profitul, prin includerea în marja de dobândă a diferenţei pozitive dintre indicele de referinţă ROBOR şi noul indice de referinţă propus de către Ministerul Finanţelor Publice.