AFP: România visează să rămâna regina petrolului în Europa Centrală

"Dacă privim în jurul nostru şi chiar mai departe, spre state precum Germania, Italia, Franţa şi Polonia, putem spune că România se bucură de o situaţie favorabilă care ar trebui să continue pentru încă 15-20 de ani", a declarat directorul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Naturale (ANRM), Gicu Borosi.

Rezervele României însumează 74 de milioane de tone de petrol şi 185 de miliarde de metri cubi de gaz, la o producţie anuală în 2007 de 4,6 milioane de tone de petrol şi 11,2 miliarde de metri cubi de gaz.

Acestor rezerve li se adaugă circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol din subsolul platoului continental de 12.000 de kilometri pătraţi disputat în prezent de cele două ţări.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, sesizată în acest caz în 2004, urmează să pronunţe un verdict în cel mult şase luni de zile.

"Acest proces are o miză economică importantă. În baza deciziei CIJ, România ar putea beneficia de avantaje substanţiale", a precizat Borosi.

Potrivit oficialului român, pe lângă impozitele, accizele şi alte taxe care ar intra în visteria statului, exploatarea acestor resurse ar asigura României independenţa de livrările de gaze naturale ruse timp de aproape 20 de ani, dacă nivelul actual de importuri se menţine.

În 2007, România a importat din Rusia 4,5 miliarde de metri cubi de gaz, aproximativ o treime din consumul naţional.

După decizia CIJ, "va fi nevoie de cinci-şase ani pentru a începe exploatarea resurselor", a subliniat Borosi.

România va trebui să investească până la 12 milioane de euro dacă platoul continental este la o adâncime de peste 100 de metri şi 60 de milioane de euro dacă se află la o adâncime de peste 1.000 de metri.

În 1998, mirajul petrolului de la Marea Neagră a dus la semnarea unui acord cu Bucureştiul de către grupul francez Elf Aquitaine (Toal) pentru exploatara unui perimetru de 10.000 de metri pătraţi. După doi ani şi investiţii de 15 milioane de dolari, grupul s-a retras, dezamăgit că "nu a identificat zăcăminte exploatabile".

În pofida eşecului, Borosi apreciază că marile companii petroliere nu vor ezita să se lanseze într-o nouă aventură la Marea Neagră, imediat ce CIJ va delimita platoul continental.

Potrivit oficialului român, trei sonde instalate în zona disputată de cele două ţări sunt în prezent inactive, dar rezultatele forajelor realizate în anii '90 "sunt promiţătoare".

România exploatează, de asemenea, începând cu anul 1987, alte patru zăcăminte în Marea Neagră, la o producţie în 2007 de 300.000 de tone de petrol şi 1,5 miliarde de metri cubi de gaz.

Bucureştiul mizează, de altfel, pe participarea principalelor companii din sector la o prezentare de oferte care va fi lansată în primăvara anului 2009 şi care va viza terenuri cu suprafaţe de 50.000 de kilometri pătraţi din vestul şi sudul ţării, exploatate în prezent de companiile Petrom şi Romgaz, dar ale căror contracte de concesionare vor expira la anul.

Mai rezervat, fostul secretar de Stat în Ministerul Economiei, Iulian Lancu, recomandă autorităţilor să nu îşi facă iluzii. "Consumul de electricitate se va dubla până în 2030 şi doar o politică echilibrată, care va lua în calcul toate resursele, de la hidrocarburi şi sectorul nuclear până la energii regenerabile, va permite economiei României să îşi acopere nevoile".