Agravarea crizei din Grecia nu întârzie trecerea la euro a României

Anul 2015 este şi ţinta oficială a României pentru adoptarea monedei comunitare.

În sondajul efectuat în februarie, analiştii au considerat că problemele Greciei ar întârzia cu cel puţin un an aderarea la zona euro a marilor state emergente. Pentru România sondajul a indicat 2015 ca dată probabilă a adoptării euro.

Cei 40 de analişti consultaţi de Reuters în luna mai şi-au menţinut estimarea pentru România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, dar au amânat cu un an termenul de intrare a Cehiei în zona euro, în 2016.

Analiştii au extins termenul maxim până la care România ar putea adopta euro la 2024, de la 2020 în februarie, şi l-au menţinut pe cel minim la 2014.

Intrarea României în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2) va avea loc în 2013, potrivit prognozei medii a analiştilor, cel mai devreme în 2011 şi cel mai târziu în 2021.

Totuşi, opt economişti din 38 consideră că este posibil ca cel puţin o ţară dintre Bulgaria, Ungaria, Lituania, Letonia, România şi Cehia să treacă la euro mai târziu decât anticipa, respectiv în 2018, în creştere de la patru din 49 de analişti care luau în calcul o astfel de posibilitate în sondajul precedent.

"În ultimă instanţă, posibilitatea unei accederi rapide la zona euro a unei ţări a fost afectată de criza din Grecia, iar diponibilitatea pentru extindere a membrilor actuali ai uniunii monetare va scădea", a afirmat Neil Shearing, analist la firma britanică de cercetare Capital Economics.

Controlul inflaţiei, care a deraiat aplicaţia Lituaniei pentru zona euro în 2007, este considerată o problemă mai puţin prezentă în Europa de Est, însă ar putea cauza dificultăţi României, Bulgariei şi Ungariei, se arată în sondaj.

În cazul României, 19 din 23 de analişti consideră că leul se va aprecia faţă de euro până la intrarea în ERM-2, în timp ce patru se aşteaptă la stagnare.

Astfel, potrivit mediei estimărilor a 12 economişti, leul va ajunge la 3,8 unităţi pentru un euro la introducerea monedei în ERM-2. Cea mai pesimistă estimare indică un curs de 4,5 lei pe euro în 2013, în timp ce varianta cea mai optimistă este 3,3 lei pentru euro.

Cel mai important obstacol pentru aderarea la zona euro este considerat controlul deficitului bugetar, de către 27 de analişti, urmat de inflaţie, 22 de analişti, şi stabilizarea cursului leului, şapte analişti.

România are suficientă voinţă politică pentru aderarea la euro, consideră toţi respondenţii, în timp ce doar doi afirmă că procesul de intrare în spaţiul monedei unice poate fi îngreunat de reducerea datoriei publice.

Reuters a consultat 40 de analişti, de la mai multe companii şi instituţii financiare, inclusiv Bank Millennium, Bank of Cyprus, BayernLB, BNP Paribas, Capital Economics, EFG Eurobank, Fitch Ratings, Generali PPF Asset Management, HSBC, KBC, London School of Economics,National Bank of Greece, Raiffeisenbank, RBC sau UniCredit.