Agricultura UE are nevoie de un buget adecvat şi de intervenţii eficiente în crize

"România susţine menţinerea finanţării din bugetele comunitar şi naţional, cu menţiunea că finanţarea programelor majore trebuie asigurată cu preponderenţă din bugetul comunitar. Nu agreăm ideea de renaţionalizare a Politicii Agricole Comune", a declarat ministrul.

În ce priveşte arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC), păstrarea celor doi piloni - al plăţilor directe şi măsurilor de piaţă şi cel al dezvoltării rurale - este considerată o necesitate, a spus Dumitru, precizând că plăţile directe trebuie "echilibrate" cu cele de la nivel european, că ar trebui să se renunţe la referinţa istorică pe baza căreia s-a stabilit nivelul actual al acestora şi că schema de plată unică pe suprafaţă trebuie menţinută.

"Sprijinul direct trebuie să reprezinte şi o remunerare pentru serviciile complexe pe care le prestează fermierii pentru societate în zonele rurale (prezervarea biodiversităţii, conservarea peisajelor rurale, bunăstarea animalelor). Rolul fermelor mici şi mijlocii trebuie reconsiderat şi trebuie să se instituie un sistem simplificat de plată la hectar pentru fermele de până la cinci hectare", a mai declarat ministrul.

Dumitru consideră că trebuie "instalată o plasă de siguranţă" pentru situaţiile de criză, prin apariţia unor noi instrumente de intevenţie pe piaţă, care să asigure competitivitatea agriculturii europene faţă de ţările terţe şi în condiţiile volatilităţii preţurilor.

"Avem nevoie de un mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilor, care să poată fi utilizat în situaţii de criză profundă şi să fie suficient de flexibil pentru a avea efecte rapide", crede ministrul.

Referindu-se la propunerile româneşti pentru reformarea celui de-al doile pilon al Politicii Agricole Comune, cel al dezvoltării rurale, Dumitru a susţinut că această componentă trebuie să rămână sub cupola Politicii Agricole Comune, nu să fie inclusă în Politica de Coeziune.

"Politica şi măsurile practice referitoare la acest pilon trebuie să stimuleze comasarea terenurilor, să încurajeze dezvoltarea activităţilor economice neagricole din mediul rural, să asigure combaterea efectelor schimbărilor climatice, să ducă la creşterea subsidiarităţii în aplicarea şi modificarea programelor. Statelor membre trebuie să li se asigure libertatea de a decide distribuţia resurselor între cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, deci a aplicări modulării ", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Mihail Dumitru.

O dezbatere publică despre Politica Agricolă Comună de după 2013 se lansează luni, la Bruxelles.

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş spunea, la sfârşitul săptămânii trecute, într-un interviu acordat Agenţiei MEDIAFAX, că reformarea Politicii Agricole Comune va fi "un proces de durată".

Dezbaterea publică va fi deschisă până în iunie, contribuţiile vor fi centralizate pe un site dedicat şi analizate de un organism independent, iar în iulie vom avea o conferinţă de sinteză.După aceea, serviciile tehnice ale Comisiei vor pregăti opţiunile de reformare ale Politicii Agricole Comune şi le vor supune unei consultări publice, urmând ca apoi să intre în procesul de co-decizie între Consiliul European şi Parlament. Vorbim despre un proces care se va termina probabil peste doi ani.Este adevărat că, sub tăvălugul procesului decizional inter-instituţional, unele vârfuri, unele idei tind sa fie nivelate, dar e important ca la sfârşit, rezultatul reformei să corespundă aşteptărilor celor mai mulţi", spunea comisarul Cioloş.