Digitalizarea economiei în România, o provocare a următorului deceniu

Principala cauză a acestui decalaj este reprezentată de faptul că cea mai mare parte a valorii adăugate brute din IT&C este exportată şi nu încorporată în economia internă.

În acest context, subliniem faptul că pentru continuitatea proceselor de creştere economică, dezvoltare şi convergenţă europeană România (atât sectorul public, cât şi sectorul privat) va trebui să încorporeze din ce în ce mai mult roadele Revoluţiei Digitale.

Pierderea trenului digitalizării într-un context în care România dispune de un sector IT&C competitiv în plan global va avea impact nefavorabil pentru dinamica productivităţii şi potenţialului de creştere economică pe termen mediu.

EXCLUSIV MEDIAFAX: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici şi sociali

Boloș: De la aderare, România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene

Digitalizarea (Revoluţia 4.0) a dominat ciclul economic post-criză, având impact semnificativ atât asupra economiei reale, cât şi în sfera economiei financiare.

Similar cu revoluţiile industriale anterioare digitalizarea generează şocuri de productivitate şi o alocare mai optimă a resurselor.

Încorporarea digitalizării transformă fluxurile de producţie, precum şi atitudinile de consum şi investiţii, contribuind la creşterea gradului de conectivitate, la propagarea imediată a informaţiilor, cu implicaţii inclusiv la nivel de decizii de politică economică.

Totodată, digitalizarea are impact semnificativ pentru procesele de creştere economică, dezvoltare şi convergenţă între ţări.

Nu în ultimul rând, încorporarea mai puternică a Revoluţiei Digitale contribuie la reducerea costurilor de finanţare.

Se evidenţiază diferenţele importante între ţările lumii în ceea ce priveşte procesele de digitalizare, cele mai avansate fiind cele din Asia şi America de Nord. Pe de altă parte, ţările europene sunt mai puţin avansate în materie de digitalizare.

În România IT&C s-a poziţionat în ciclul post-criză pe loc fruntaş în rândul sectoarelor din economie, ponderea acestuia în valoarea adăugată brută totală situându-se la aproximativ 6% în prezent (peste nivelurile înregistrate în Germania (prima economie a Uniunii Europene) (4.6%) şi ţările Grupului Visegrad (4.3% în Polonia, 4.7% în Slovacia, 5% în Ungaria şi 5.5% în Cehia).

În perioada 2011-2018 valoarea adăugată brută în IT&C a crescut cu un ritm mediu anual de aproximativ 10% în România, dinamică superioară celor înregistrate în Slovacia (3%), Germania (4.7%), Cehia (5.1%), Ungaria (5.3%), Bulgaria (5.9%) şi Polonia (8.3%).

Cu toate acestea, România continuă să se poziţioneze pe ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte indicele economiei digitale, conform datelor publicate de Comisia Europeană.