Ambasadoarea Suediei: Agenda 2030 este un pas important pentru a ne îndrepta către egalitatea de gen în România

„Agenda 2030 este un angajament global care îndeamnă la acţiune. Aceasta cuprinde 17 obiective, dintre care multe cuprind egalitatea de gen şi prin care guvernele, businessurile şi societatea se angajează să lucreze împreună. Suedia şi-a luat angajamentul de a sprijini puternic toate cele 17 obiective, dar mai ales cea de-a cincea ţintă care sprijină toate femeile şi fetele, dându-le o prioritate suplimentară şi susţinând discriminarea sub orice formă de oriunde. Unele dintre subţinte susţin eliminarea oricărei forme de discriminare, pentru a se asigura că femeile au o participare completă şi egală, precum şi oportunităţi egale, de la participa la toate nivelurile de management, de la nivel vieţii politice, economice şi sociale. (…) Apelul la acţiune inclus în Agenda 2030 este un pas important pentru a ne îndrepta către egalitatea de gen în România. Cred că doar dacă sectorul privat, societatea civilă şi Guvernul ar coopera şi ar beneficia de sinergiile eforturilor noastre diferite, atunci am putea închide diferenţa dintre sexe”, a spus Anneli Lindahl Kenny, în cadrul celei de-a doua ediţii a „Forumului pe tema egalităţii de gen” organizat de IKEA, în cadrul căruia s-a discutat despre „Egalitatea de Şanse la locul de muncă”.

Ambasadoarea Suediei în România a mai susţinut că egalitatea de gen este un drept universal şi mai mult de atât.

„Prejudecăţile negative despre sexe subminează fibra socială şi ne divizează pe noi toţi. Nu este numai un subiect de drepturi sociale. Inegalitatea înseamnă, de asemenea, o pierdere imensă din potenţialul uman. Are sens din punct de vedere economic să existe mai multă egalitate de gen în societate. Eforturile IKEA de a promova diversitatea şi incluziunea m-au impresionat, întotdeauna. Este a şaptea ţară în care îmi desfăşor activitatea şi în toate aceste ţări IKEA a arătat că îmbrăţişează diversitatea, nediscriminarea pe bază de gen, dizabilităţi şi orientare sexuală, religie, credinţe personale etc. (…) Sper că IKEA va fi şi în România un model de urmat, în condiţiile în care acum devine o companie important, fiind în proces de extindere în întreaga ţară”, a mai spus Anneli Lindahl Kenny.

Ambasadoarea Suediei în România a susţinut că Suedia este una dintre ţările cu cel mai bun scor la egalitatea de gen din întreaga lume, deoarece promovează asemenea politici de mai multe decenii, abordarea este una pe mai multe niveluri şi partidele politice sprijină aceste politici indiferent dacă sunt de dreapta, de stânga, de centru, liberale etc.

„În anii 70, am început să promovăm participarea femeilor pe piaţa muncii. Aşa că, de atunci, acordăm subvenţii importante, astfel că le-a devenit mai uşor femeilor să stea acasă cu copii. (…) Numai 7% din costurile reale pentru îngrijirea copiilor mici sunt acoperite de părinţi, costurile pentru părinţi fiind echivalentul a cel mult 700 de lei, pe lună, iar pentru fraţi chiar mai puţin. Părinţii suedezi îşi pot lua un concediu de creştere a copilului de 16 luni, dintre care trei luni de către fiecare copil şi nu pot fi folosite de către celălalt părinte. Ştiu că România este în topul concediilor de creştere a copilului, având o perioadă de doi ani, dar am observat că rolul fiecărui părinte în funcţie de sex sunt mult mai tradiţionale, iar taţii îşi iau mai rar concediu. Cu toate acestea, cred că ambii părinţi sunt extrem de dedicaţi copiilor şi văd asta frecvent în weekend”, a mai spus Anneli Lindahl Kenny.

Ambasadoarea Suediei în România a mai spus, că studiile recente au arătat că treburile casnice sunt tot mai mult împărţite în cuplurile din Suedia, tedinţa fiind mai accentuate în rândul cuplurilor tinere. De asemenea, în ţara scandinavă este promovată egalitatea de gen pentru a susţine echilibrul viaţă privată – profesie.

„Sunt suedeză şi am copiii. Este ceva comun în Suedia, dar în alte ţări este rară situaţia în care femeile sunt diplomaţi de carieră, din cauza modului în care ţările respective organizează facilităţile pentru părinţi. Actualul Guvern este unul care se promovează cu mândrie ca fiind un guvern feminist. Asta înseamnă că toţi miniştrii trebuie să aibă o agendă privind egalitatea de gen, agendă în care să menţioneze cum vor creşte egalitatea de gen în domeniul lor de responsabilitate, şi un buget sensibil la egalitatea de gen, în care trebuie să se menţioneze suma pe care o cheltuie pentru femei şi cea pentru bărbaţi”, a subliniat Anneli Lindahl Kenny.

De asemenea, este o politică asemănătoare promovează Parlamentul şi Guvernul, precum şi administraţiilor locale, a căror ţintă este de a ajunge la un procent de 50%-50% femei şi bărbaţi.

Companiile din Suedia sunt încurajate să aibă o reprezentare egală de femei şi bărbaţi în bordul companiilor. În plus, 48% din bordurile companiilor de stat din Suedia sunt conduse de femei, iar în rândul companiilor mari listate pe Bursa suedeză 36% au femei în bord.

„Potrivit legislaţiei, guvernanţa corportativă privind egalitatea de gen li se aplică tuturor companiilor listate la bursă. Astfel, toate companiile trebuie să ajungă la un număr egal de femei şi bărbaţi în cadrul bordurilor, iar mecanismul de control este denumit conformare sau explicaţie, ceea ce înseamnă că dacă nu se conformează, compania trebuie să explice acest lucru în Raportul de CSR. Studiile arată că atunci când femeile sunt mai bine reprezentate în bord, companiile obţin venituri mai ridicate”, a detaliat Anneli Lindahl Kenny.

Studiile citate de Ambasadoarea Suediei arată cu dacă o companie are în bord format în proporţie de 40% din femei, veniturile îi cresc cu 60%, iar companiile care femei CEO obţin punctaje mai mari la calcularea scorului privind egalitatea de gen.

România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând „Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

În centrul Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale, respectiv:

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.

5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

8. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.

11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.

12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate.

16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.

17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Conceptul de ODD a apărut la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care şi România, se reuneau în 2000 în jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală şi a salva milioane de vieţi.