Analist: Câştigurile din tranzacţiile cu criptomonede trebuie incluse în declaraţia anuală de venit

„Ne referim la câştig realizat atunci când cripto-monedele sunt transformate într-o monedă clasică şi sunt transferate din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia”, explică Alex Milcev, partener, lider al departamentului de Asistenţă Fiscală, EY România.

„Ulterior procesării declaraţiei anuale, organul fiscal va calcula impozitul pe venit datorat, aplicând cota de 10% şi va emite decizia de impunere. Plata impozitului va fi efectuată de persoana fizică în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii. În plus, în anul următor celui în care s-a obţinut venitul din tranzacţionarea cripto-monedelor, dacă acesta depăşeşte plafonul peste care se datorează contribuţia de asigurări sociale (n.b., 12 salarii minime pe brute pe economie, adică RON 22,800 pentru anul 2018), se va depune şi declaraţia 600 şi se va plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate – de 10% aplicată acestui plafon. Conform unei păreri emise recent de Ministerul de Finanţe, aceste câştiguri ar reprezenta venituri din alte surse. În plus, Ministerul de Finanţe aşteaptă luarea de poziţie de către autorităţi precum BNR, ASF, pentru a trece mai departe la elaborarea regimului fiscal aplicabil”, spune Milcev, într-un comentariu.

Milcev apreciază că nu se discută, încă, deschis despre modalitatea de impozitare a tranzacţiilor cu criptomonede. Mulţi utilizatori preferă o abordare simplistă – “nu este o monedă reglementată, prin urmare nu vorbim de un venit recunoscut de autorităţile fiscale, prin urmare nu am de ce să plătesc taxe”, explică analistul.

Însă, dacă ne raportăm la definiţia bitcoin – sistem de plată descentralizat şi monedă de plată electronică – precum şi la faptul că bitcoin, dar şi celelalte cripto-monede, au un echivalent şi îşi raportează valoarea la monedele “tradiţionale”, atunci din punct de vedere fiscal am putea vorbi de un venit. România, ca majoritatea ţărilor de altfel, este încă departe de a reglementa aceste monede ca şi concept, în general, şi tratamentul lor fiscal, în subsidiar. Însă lipsa unor prevederi specifice în Codul Fiscal actual nu presupune faptul că nu este în esenţă un venit. Mai departe se impune întrebarea: “cum încadrăm acest venit”, atunci când este obţinut de utilizatorii persoane fizice? O abordare „îndrăzneaţă”, bazată pe faptul că nu există în prezent o legiferare a acestor tipuri de monede, ar putea fi că, mai ales atunci când suntem în prezenţa unei tranzacţii singulare, astfel de câştiguri ar putea fi considerate drept bunuri din patrimoniul personal, altele decât cele din titluri de valoare sau proprietăţi imobiliare, fiind astfel neimpozabile potrivit Codului Fiscal.

„Pe de altă parte însă, luând în considerare esenţa tranzacţiilor cu cripto-monede şi mai ales când există mai multe tranzacţionări, cu caracter repetat, sugerând astfel existenţa unei activităţi ”profesionale”, există în principiu două variante la care ne putem referi, şi anume, alte venituri din investiţii sau venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile. Pentru ambele, Codul Fiscal nu prevede o listă limitată de tipuri de venituri ce pot fi considerate ca atare, ci mai degrabă o serie de exemple. În plus, în condiţiile în care mulţi participanţi care au investit în cripto-monede la vârf de piaţă ar putea înregistra pierderi ţinând seama de fluctuaţiile din ultimul timp, e de clarificat şi ce se întâmplă cu aceste pierderi din punct de vedere fiscal. Chiar dacă până în prezent nu s-a pus accent pe urmărirea şi taxarea acestor venituri, cu siguranţă mai devreme sau mai târziu, va veni şi rândul acestora să fie reglementate. Vrem sau nu, este o piaţă, chiar dacă virtuală, mult prea mare pentru a rămâne în afara legislaţiei, în special a celei fiscale”, spune Milcev.