Analist imobiliar: Dispariţia programului Prima Casă nu poate fi un element definitoriu în România

"Prima Casă a generat circa 120-130.000 de tranzacţii de la începutul programului, pe când numai anul trecut au avut loc circa 750.000 de tranzacţii imobiliare în total. Dispariţia Prima Casă nu poate să fie un element definitoriu în România", a afirmat joi analistul imobiliar Radu Zilişteanu, într-o conferinţă pe tema relaţiei consumatorului de servicii financiare.

El admite că programul a reprezentat totuşi un element de natură psihologică în perioada de criză, întrucât există obişnuinţa oamenilor de a spune că preţurile pe orice piaţă se formează ca urmare a întâlnirii cererii cu oferta.

"Criza a fost una de încredere, în principal, şi de aceea recâştigarea încrederii este foarte importantă", a atras atenţia analistul imobiliar.

Pe de altă parte, Zilişteanu a criticat parlamentarii pentru că nu au ţinut cont de nicio opinie din partea specialiştilor bancari, ci şi-au urmat instinctul politic.

"Se pare că parlamentarii nu au vrut să asculte nicio opinie din rândul specialiştilor din piaţa bancară, ci au mers după instinctul lor politic", a punctat analistul.

El a subliniat că această contracţie a procesului de creditare care va avea loc pe segmentul imobiliar, cu consecinţe de remunerare mai slabă a plasamentelor în bănci, va avea efecte tot asupra clienţilor, care nu vor mai avea acces facil la produse de creditare.

"Probabil că se va dezvolta un produs de leasing imobiliar, băncile vor păstra proprietatea asupra imobilului până la finalizarea contractului. Totodată, vom asista, într-o ţară sub-bacarizată, la continuarea dezintermedierii financiare", a atenţionat Zilişteanu.

Citeşte şi: PROTEST la Timişoara faţă de includerea programului "Prima Casă" în legea dării în plată

O altă consecinţă ar putea fi creşterea din nou a apetitului pentru tranzacţiile în numerar, contracarând eforturile din ultimii ani de a inversa trendul şi de a încuraja plăţile electronice.

"Ajungem în situaţia în care, în condiţiile în care unele ţări intenţionează să renunţe la plăţile în numerar, iată că noi ne îndreptăm iar către tranzacţiile în numerar", a concluzionat Zilişteanu.

Guvernul este de acord cu legea dării în plată, dar consideră că ar trebui să aibă un marcat caracter social, iar prevederile sale nu ar trebui să se aplice şi programului Prima Casă, ministerul de Finanţe şi cel al Justiţiei având o serie de observaţii asupra iniţiativei legislative.

De altfel, BNR şi asociaţiile bancherilor au cerut prin amendamente ca programul guvernamental să fie scos din prevederile legii, însă senatorii au respins această propunere. Legea se află în proces de reexaminare, ajunsă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

De la lansarea programului, în anul 2009, până în decembrie anul trecut au fost acordate peste 166.000 de garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 miliarde euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde lei.

Din total, anul trecut au fost emise peste 30.000 de garanţii, valoarea depăşind 2,5 miliarde lei.

Citeşte şi: Guvernul susţine ca Legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social. Să nu se aplice şi la Prima Casă

Citeşte şi: OTP Bank va putea acorda credite prin Prima Casă în limita a 84 de milioane de lei

Citeşte şi: Senat: Prima Casă inclusă în Legea dării în plată. Plafonul cerut de BNR, admis. Legea, votată în unanimitate

Citeşte şi: Ministerul Finanţelor Publice: Băncile înscrise în programul Prima casă au la dispoziţie întreaga sumă pentru 2016