ANALIŞTI, despre soluţiile pentru ieşirea din criză: Este bine că sprijinim IT-ul, dar nu trebuie să uităm că oamenii nu mănâncă calculatoare

Uniunea Europeană anunţă un nou plan pentru relansare, de 750 de miliarde de euro, de care ar urma să beneficieze şi România. Guvernul de la Bucureşti promite, la rându-i, un amplu plan „de relansare“.

Ar fi bine dacă confuziile s-ar risipi, pentru că sunt prea multe planurile, de-a lungul vremii, care s-au aliniat pe pistă, dar nu au zburat niciodată, scrie Ziarul Financiar.

Sunt trei luni de când oamenii îşi repetă: „De această dată va fi altfel“. Acest „altfel“ s-a dovedit însă a fi „la fel“ de fiecare dată. Guvernul spune că va anunţa „cel mai probabil“ la 1 iunie un plan solid de relansare economică. Nu l-a văzut nimeni, nu-l ştiu decât intimii premierului şi cei ai ministrului finanţelor. Dacă-l ştiu. Dacă există.

„Planul va fi, în linii mari, o sinteză a acţiunilor anunţate de premier. Le vom consolida într-un program. Vom continua spijinul pentru şomajul tehnic în sectoarele închise, vom face ce ne stă în putinţă ca să asigurăm lichiditatea în economie, vom asigura accesul companiilor la bani prin împrumuturi şi garanţii pentru acestea“, a spus, într-o discuţie telefonică cu reporterul ZF, Ionel Dancă, şeful cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban.

Deocamdată, economia României rămâne pe jumătate închisă. Vara este aproape, oamenii se pregătesc de concedii – cei care mai au bani şi curaj. De-a lungul principalelor artere ale Bucureştilor, cinci din zece dintre fostele magazine sunt încă închise. Marile centre comerciale sunt închise. Într-o ţară în care 75-80% din PIB sunt aduse de consum. Serviciile care înseamnă 18-20% din PIB-ul sunt încă închise. Într-un bloc oarecare din zona Obor, la o oră de mers pe jos de centrul vechi al Bucureştilor, nu vei găsi niciun instalator care să vină să schimbe o ţeavă ruginită sau un robinet stricat. Şi nici robinet nou nu găseşti, pentru că magazinele de acest fel sunt încă închise. Despre ce „relansare“ vorbim?

„Principalul punct al unui plan de relansare este un calendar clar al deschiderii economiei. Oamenii trebuie să ştie ce să facă, de când şi cum“, comentează economistul Aurelian Dochia.

Planul guvernului ar urma să fie de durată, pentru că reconstrucţia va fi de durată. O cincime din forţa de muncă din România (şi din lume) a stat acasă vreme de 2 luni de zile. Calculul este simplu. La un salariu mediu net de 3.000 de lei în România, pierderea este de 6.000 de lei pentru un angajat, adică în jur de 2 miliarde de euro, bani care nu s-au mai „produs“ şi care nu au ajuns în „consum“. Şi asta doar din salarii. În plus, mulţi nu vor avea unde să se reîntoarcă.

Sigur, guvernul a acoperit şomajul tehnic pentru cei 1,2 milioane de oameni ajunşi într-o situaţie-limită, dar asta i-a golit seiful. Apoi, aceşti bani vin din taxe şi impozite. Vor fi puşi înapoi tot de oameni. La fel sunt fondurile UE. De asta guvernul de la Bucureşti nu spune nimic despre banii de la Bruxelles şi de fondul de relansare de 750 mld. euro. Nu ştie pe ce se poate baza.

Întotdeauna însă un fir de aţă are un capăt. Trebuie să-l prinzi, să mergi de-a lungul ca să-i afli celălălt capăt.

„Guvernul nu s-a descurcat rău în această criză, în opinia mea. Acum vorbeşte de relansare. Dar pentru relansare ai nevoie de proiecte. Or, când s-au uitat, au văzut că nu au proiecte. Este nevoie, aşadar, de o inventariere a proiectelor, în principal de infrastructură. Iar bani sunt. UE are bani şi noi avem. Proiecte pentru «green deal» (pactul UE pentru mediu – n.red.) sunt, putem să luăm bani de acolo. Trebuie să ne redefinim interesele, să rejudecăm lanţurile de aprovizionare. Sunt atâtea de făcut aici“, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Investiţiile serioase în agricultură ar fi un atu imens pentru România, spune preşedintele AOAR: nu trebuie să ne uităm că agricultura mai înseamnă 4-5% din PIB. Am căzut în extaz că IT-ul a depăşit agricultura, ca pondere în PIB. Este bine să spijinim IT-ul, dar nu trebuie să uităm că oamenii nu mănâncă calculatoare la micul dejun. Acum ne trebuie un calendar clar al redeschiderii. Pe termen mediu, avem nevoie de investiţii publice puternice, spune, la rândul lui, Aurelian Dochia: „Fondurile publice sunt puţine. Vom trăi un an dificil. Dar bani sunt în economiile lumii. Banii publici, alături de banii din economia privată sunt soluţia pentru relansare.“

Momentul este greu, dar nu este nici prima şi nici ultima criză prin care trece lumea, spune Dochia.