Analiştii despre avertismentul Comisiei Europene: Reducerea deficitului bugetar este obligatorie

Analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că deficitul bugetar şi implicit creşterea datoriei publice reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa economiei româneşti în 2021. Cu toate acestea, reducerea deficitului bugetar trebuie făcută gradual, pentru că o bruscare a fiscalităţii româneşti ar putea arunca economia în recesiune.

„Suntem cu toţii de acord că măsuri drastice şi bruşte ar putea să aibă repercusiuni negative şi trebuie făcute gradual. Această corectare trebuie făcută şi guvernul trebuie să trimită nişte semnale clare”, este de părere economistul Aurelian Dochia.

România se află încă din primăvara anului 2020 în procedura de deficit excesiv declanşată de Comisia Euro­pea­nă, chiar dacă regulile fiscale, printre care menţinerea deficitului bu­getar la maxim 3% din PIB pentru fie­care stat membru, sunt suspendate mo­men­tan. Motivul a fost deteriorarea puternică a finanţelor României din 2019, când deficitul bugetar a atins 4,6% din PIB. Reprezentanţii CE au transmis în document că vor reevalua situaţia bugetară a României în primăvara lui 2021 şi, în funcţie de situaţie, va propune noi paşi în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că problema din 2021 este că toate ţările europene vor intra pe o traiectorie puternic descendentă în ceea ce priveşte deficitul bugetar, însă România, într-un scenariu optimist, va avea un deficit bugetar de 7-8% din PIB.

„Dacă noi am reuşit cu foarte mari eforturi să finanţăm deficit de peste 9% din PIB în 2020, nu vom putea perpetua lucrul acesta. Am beneficiat anul trecut de clemenţă pentru că deficitele bugetare au fost foarte mari peste tot. Dar odată ce pandemia îşi va reduce efectele şi deficitele bugetare vor scădea foarte mult în Europa, la noi deficitele nu scad de la sine”, comentează Ionuţ Dumitru.

Cea mai mare parte a deficitului bugetar din România este rigidă, adică cheltuieli cu salarii şi pensii care înseamnă toate colectările statului din taxe şi impozite. Peste această situaţie în România s-a suprapus criza sanitară şi susţinerea economiei în criză, fapt ce a dublat deficitul bugetar ca pondere în PIB în 2020 faţă de 2019.

Cheltuielile în creştere puternică şi reducerea veniturilor bugetului de stat în prima parte a anului au atras explozia datoriei publice. La 10 luni din 2020, datoria publică a României a ajuns la 44% din PIB, adică 457 mld. lei şi a intrat în zona de avarie, de 40-45% din PIB pentru o economie ca a României.

„Cred că trebuie neapărat să stăm sub 60% din PIB, ar trebui să ţintim să stăm undeva la 55% datorie în PIB. Trebuie să ţinem cont şi că suntem ţară emergenţa şi avem rating destul de slab. Mă îndoiesc că o să putem ţine datoria publică la sub 50% din PIB”, a spus Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Analiştii economici sunt de părere că datoria publică nu poate ajunge la 100% din PIB în România: va deveni pur şi simplu nefinanţabilă cu mult înainte de a ajunge la acest prag.

„Nu cred că vom ajunge la o datorie publică de 100% din PIB, pentru că va începe să aibă dificultăţi de finanţare mult mai devreme de a ajunge la 100% din PIB. Sunt ţări, ţări mari care au un asemenea nivel, dar pentru o ţară că România nu cred că este posibil un asemenea nivel. Părerea mea este că şi la 60% vor fi probleme de finanţare”, a mai spus Aurelian Dochia.

Comisia Europeană scrie că „având în vedere gravitatea situaţiei fiscale, vă încurajăm cu tărie să luaţi în considerare alte iniţiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât şi a cheltuielilor.“ Dar ce astfel de iniţiative pot fi adoptate, în condiţiile în care, aşa cum spun analiştii economici, o bruscare a economiei prin majorări de taxe sau introducere de noi taxe ar arunca economia României direct în recesiune în loc de revenire în „V”?

Adrian Codîrlaşu spune că închiderea unor nişe fiscale poate fi o parte din soluţie: „Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la scăderi de taxe în următorii 3 ani, dar nici la măriri de taxe. Nu mă aştept la acest lucru pentru că economia este fragilă. Sun tot felul de deduceri, de situaţii speciale în care se aplică taxe mai mici. Egalizarea taxelor pentru toţi ar însemna şi echitate în sistem şi mai mult bani la buget.”

Presiunea mare pe bugetul de stat a determinat deja guvernul să ia mai multe măsuri pe final de 2020, cu efect în 2021, printre care îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din 2020, care ar aduce o economie la bugetul de stat de 17,6 mld. lei, adică 1,5% din PIB, potrivit premierului Florin Cîţu.

„Consolidarea fiscală este o urgenţă. Pieţele financiare, instituţiile financiare internaţionale, toate au aşteptat să vadă scenă politică aşezându-se şi aşteaptă de la noul guvern măsuri care să aducă deficitul bugetar pe o traiectorie de reducere”, a mai spus Ionuţ Dumitru, care a adăugat că un deficit foarte mare în România nu va mai putea fi finanţat, în condiţiile în care ex­punerea băncilor pe titluri de stat în România este de 22-23% din activele bancare, cea mai mare din Uniunea Europeană.

„Constrângerea majoră este că datoria publică nu poate creşte că nu are cine să o finanţeze, dată fiind adâncimea redusă a pieţelor financiare, intermedierea financiară destul de redusă. Principalul cumpărător de titluri de stat în România sunt băncile şi băncile sunt deja supraexpuse pe stat.”

Tratatul de la Maastricht impune statelor membre un nivel al datoriei publice de maxim 60% din PIB, însă sunt state membre, precum Italia, Grecia sau chiar Germania care au trecut de acest prag. Economiştii sunt totuşi de părere că, pentru o economie ca a României, nivelul de avarie al datoriei publice este de 40-45% din PIB, nivel deja atins în 2020. Ce este peste acest prag, poate fi nefinanţabil şi poate trage economia în jos.