Analiştii, despre reducerea RMO: Un mesaj pozitiv, titluri în valută, Prima Casă, dobânzile la lei

Economistul-şef al ING Bank România, Nicolaie Chidesciuc, consideră că decizia BNR de reducere a rezervelor minime la valută cu 5 puncte duce la eliberarea a circa un miliarde de euro şi ar putea fi explicată fie prin dificultăţi ale MFP în a emite titluri în valută pe piaţa externă, fie printr-o încercare de a stimula creditarea în valută prin reducerea costurilor, cu scopul de a ajuta economia.

"Ar fi două explicaţii. Prima ar fi că MFP are dificultăţi în a emite titluri în valută pe pieţele externe, având în vedere că au trecut circa şase luni de când a spus că vor realiza o emisiune şi nu a reuşit până acum. Dacă acesta este motivul, atunci semnalul este prost pentru că înseamnă că încrederea sau interesul pentru România este redus", a spus Chidesciuc, menţionând că această explicaţie este mai plauzibilă.

El a continuat arătând că programul Prima Casă, unde majoritatea creditării este în valută, a fost modificat astfel încât băncile să suporte o parte din risc, iar reducerea RMO duce la scăderea costurilor.

"Înainte de criză ponderea creditelor în valută în total împrumuturi era mai mică decât în prezent, ceea ce înseamnă că ne-am majorat riscurile", a continuat Chidesciuc.

Analistul băncii olandeze anticipează pentru acest an menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,25% şi a rezervelor minime la lei la 15%, şi nu exclude încă o reducerea a ratei obligatorii pentru pasivele în valută.

"Cred că este vorba de faptul că BNR a considerat necesară transmiterea unui mesaj pozitiv. Din nefericire, pe partea de dobândă este dificil, deoarece, pe de o parte, presiunile inflationiste ar justifica chiar o creştere a ratei de dobândă iar, pe de altă parte, natura nemonetară ci, dimpotriva, fiscală a presiunilor inflaţioniste ar deteriora până la anulare o încercare de corecţie sau combatere a acestora prin instrumente monetare. Astfel, a fost aleasă opţiunea de a transmite mesajul pozitiv prin intermediul unui instrument administrativ, rezerva minimă obligatorie. Consider decizia ca fiind adecvată scopului şi benefică pieţelor în ansamblu şi nu exclusiv pieţei monetare", consideră, la rândul său, economistul-şef al BRD- Groupe Societe Generale, Florian Libocor.

Analistul BRD, care se aşteaptă în acest an şi la o reducere a RMO în lei, vede ca efecte secundare a deciziei de joi o posibilă încurajare a creditării. El anticipează că, oricum, finanţările vor creşte prudent şi gradual şi spune că principalul beneficiar nu ar trebui să fie populaţia, ci proiectele de investiţii în dezvoltarea infrastructurii, de care România are mare nevoie.

"Repatrierea unei părţi din valuta eliberată nu trebuie exclusă, însă cred că investirea banilor în economia românească va fi mai atractivă deoarece poate aduce randamente mult mai bune", a conchis Libocor.

Opinie uşor separată face analistul economic Florin Cîţu, care apreciază că BNR a intuit corect un deficit de valută pe piaţa internă, acoperit prin swap-uri valutare de o parte din instituţiile de credit, ceea ce a pus presiune pe ratele de dobânzi în lei.

"După această decizie, BNR mizează că nu se vor mai folosi leii din piaţă pentru a cumpăra euro necesari finanţării activelor. Am putea asista la o relaxare graduală a dobânzilor pe care băncile le vor plăti clienţilor comerciali", a explicat Cîţu.

În opinia lui Cîţu, o astfel de decizie este consistentă cu mesajul public al BNR că rămâne în continuare vigilentă şi "ţine ochii pe inflaţie".

Economistul-şef al Bancpost, Dan Bucşă anticipează, ca şi Chidesciuc, o posibilă emisiune de titluri de stat în valută pe piaţa internă, în condiţiile în care Finanţele amână prima licitaţi din programul MTN şi ar putea gândi construirea unei referinţe interne pe care s-o utilizeze în disuţiile cu investitorii internaţionali.

"Pe termen scurt, reducerea rezervei în valută s-ar putea vedea într-o uşoară apreciere a monedei naţionale. În acelaşi timp, MFP ar putea atrage la o dobândă competitivă surplusul de lichiditate creat în valută", a explicat Bucşa.

Economistul RBS Florentina Cozmâncă consideră că banca centrală a decis probabil să reducă RMO la valută pentru a ajuta puţin economia, în contextul în care nu poate să reducă dobânda de politică monetară din cauza presiunilor inflaţioniste destul de ridicate.

"Am văzut că în 2010 activitatea de creditare a fost axată pe componenta în valută, susţinută de programul Prima Casă. (...) Este posibil ca fondurile eliberate din rezervă să meargă către activitatea de creditare", a spus Cozmâncă.

Ea nu exclude ca Ministerul Finanţelor să emită titluri de stat în valută, în contextul în care probabil că va încerca în continuare să se finanţeze pe piaţa locală, iar nevoia de fonduri este destul de ridicată.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi să menţină dobânda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a şaptea şedinţă consecutivă, şi să reducă ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă sub doi ani de la 25% la 20%. Totodată, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale insitituţiilor de credit la nivelul de 15%.

BNR nu a mai modificat nivelul rezervelor minime obligatorii din noiembrie 2009, când a decis reducerea nivelului ratei aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30% la 25%. La zece zile după ce BNR a eliberat o parte din rezerve, MFP a emis pe piaţa locală obligaţiuni în valută în valoare de 1,423 miliarde euro.