Analiştii Erste-BCR estimează că bursa de la Bucureşti ar putea creşte în acest an cu 10% - 15%

"Avem trei variabile independente: creditul neguvernamental, exprimat în lei, măsoară intentitatea sau dinamica activităţii economice, cursul de schimb suprinde inclusiv interesul investitorilor străini pentru activele româneşti şi percepţia asupra riscurilor asociate investiţiilor în România, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale exprimă percepţia asupra riscului de ţară", a declarat, luni, într-o întâlnire cu presa, şeful Departamentului de Cercetare Pieţe de Capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu.

Potrivit unor simulări realizate de analiştii Erste - BCR, piaţa locală de capital are un potenţial de creştere cuprins între 10% şi 30% dacă soldul creditului neguvernamental ar avansa cu 5% - 10% faţă de nivelul de anul trecut, cursul ar evolua între 4 şi 4,1 lei/euro, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale s-ar menţine la acelaşi nivel.

La nivel nominal, soldul creditului neguvernamental exprimat în lei s-a redus în martie cu 1,3% faţă de februarie, până la 203,95 miliarde lei, în principal ca efect al aprecierii monedei naţionale în raport cu euro, de 2,4%. În termeni reali, creditul în lei a coborât cu 0,5%, dat fiind inflaţia ridicată din luna martie, de 0,6%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 2,1%.

Indicele general al bursei, BET-C, a crescut cu 9,2% de la începutul anului, iar indicele BET, al primelor zece acţiuni în funcţie de lichiditate, a avansat cu 8,5%.

"Într-un scenariu de creştere lentă a creditului guvernamental de până la 5% într-un an, de apreciere a leului sub pragul de 4,1 unităţi/euro şi de menţinere măcar la nivelul actual al percepţiei asupra riscului de ţară ar rezulta un potenţial de creştere de peste 15% într-un orizont de timp de un an. Potenţialul de creştere al bursei este influenţat de evoluţia individuală a celor trei variabile", a spus Căruntu.

Totuşi, el a precizat că evoluţia pieţei de capital în primele luni ale anului a inclus anticipat o mare parte din informaţia cu privire la ieşirea din recesiune, astfel că potenţialul de creştere al Bursei pentru acest an ar mai fi de 10% - 15%.

În acest an leul cursul de schimb a scăzut în jurul nivelului de 4,1 lei/euro, după ce la 31 decembrie euro era cotat la aproape 4,25 lei.

Potrivit economistului şef al BCR, Lucian Anghel, în a doua jumătate a anului economia va evolua mai bine decât în primele trei luni, pornind de la datele privind creşterea economică din primul trimestru şi estimările privind accelerarea investiţiilor.

"Dacă înainte de publicarea datelor oficiale despre creşterea economică estimarea noastră de creştere de 2% putea fi considerată optimistă, acum cred că putem cataloga acest scenariu drept neutru", a spus el.

În aprilie, BCR a revizuit în urcare estimarea de creştere economică din acest an, de la 1,2% la 2%, iar analiştii băncii nu exclud posibilitatea unei reveniri economice mai rapide în contextul în care consideră că investiţiile străine directe vor avansa de la 2,6 miliarde euro în 2010 la 4 miliarde euro. Pentru anul viitor, BCR vede o creştere economică de 3,9% şi investiții străine directe de 4,5 miliarde de euro.

"Consumatorii vor deveni mai puţin pesimişti, iar această creştere se va transforma şi în business-uri mai mari pentru companiile listate", a mai spus Anghel.

Căruntu consideră că statul poate sprijini dezvoltarea pieţei de capital prin listarea unor companii din protofoliu, însă aceste demersuri nu vor fi suficiente pentru o bursă dezvoltată.

"Fiecare broker ar trebui să facă muncă voluntară în interesul comunităţii din care face parte şi să convingă antreprenorii să îşi listeze companiile", a afirmat analistul.

El a amintit că statul va vinde în al treilea trimestru 9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP), iar pentru ultimele trei luni ale anului a programat oferte secundare de vânzare a câte 15% din titlurile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN). Oferta Petrom este evaluată la 562 milioane euro, iar pentru titlurile de la celelalte două companii statul ar putea să încaseze 55 milioane euro şi, respectiv, 104 milioane euro, pe baza celor mai recente cotaţii de la bursă.

În al doilea trimestru din 2012 ar urma să se deruleze oferta iniţială prin care statul ar urma să vândă 15% din acţiunile Romgaz, pe care le va lista la bursă, operaţiune evaluată de BCR la 286 milioane euro.

Pornind de la propunerile făcute statului de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP), Căruntu estimează că statul va vinde cel mai devreme în 2013 un pachet de 36% din Hidroelectrica şi 43% din titlurile Nuclearelectrica. Pentru aceste titluri statul ar urma să primească 1,407 miliarde euro şi, respectiv, 740 milioane euro.

"Aceşti bani pot fi reinvestiţi în companiile respective, care pot cumpăra active la alte societăţi de stat din domeniul energiei. Astfel, s-ar putea realiza în altă manieră ideea celor doi campioni energetici", consideră Căruntu.

Analistul a atras atenţia că acţiunile Fondului Proprietatea ar putea intra pe o linie vizibil ascendentă "care să reflecte potenţialul şi valoarea" FP doar după ce statul va termina transferul de titluri pentru despăgubiri.

"Dacă luăm o medie de 10% pe an, probabil că până în iunie 2013 statul nu va mai avea acţiuni la Fond. Până atunci va fi presiune pe vânzare şi preţul va fi redus. Cotaţiile de acum aproape că nu reflectă defel valoarea participaţiilor la companiile listate", a mai spus Căruntu.

Calculând numai banii din depozitele bancare ale FP, participaţia de la Petrom şi de la celelalte companii listate din portofoliu reiese o valoare de 0,48 lei/acţiune FP. Spre comparaţie, acţiunile Fondului erau tranzacţionate în a doua parte a şedinţei bursiere de luni la 0,53 lei.