Analiştii români consideră excesiv de pesimiste opiniile economiştilor străini despre România

"În ultima perioadă, mass media a reflectat opiniile unor analişti străini care în esenţă anticipau o agravare a problemelor cu care se confruntă România, situaţie sintetizată prin creşterea deficitului extern la 17-18% din PIB, creşterea dobânzii de politică monetară a BNR la peste 12%, deprecierea cursului la peste 4 lei/euro şi scăderea solidităţii sistemului bancar până la limita de avarie. Astfel de evaluări pripite sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin într-un moment în care nivelul de sensibilitate al investitorilor străini este destul de ridicat faţă de toate ţările emergente", se arată într-un comunicat al AAFBR.

Membrii asociaţiei sunt de părere că deşi nivelul deficitului de cont curent este una dintre probleme regăsite în opiniile analiştilor, estimările de niveluri de 17-18% din PIB sunt mai degrabă reacţii exagerate care iau mai puţin în considerare realităţile economiei româneşti sau exclud anumite elemente particulare cu caracter temporar din primul an de aderare la UE.

Astfel, accelerarea deficitului comercial, în 2007, a avut la bază o serie de factori, precum amânări ale importurilor din 2006 în condiţiile eliminării taxelor vamale, modificări ale metodologiei de înregistrare a importurilor din UE şi o apreciere nesustenabilă a monedei naţionale în prima parte a anului trecut.

"De aceea, o estimare liniară a creşterii deficitului de cont curent al României în condiţiile în care factorii menţionaţi anterior este puţin probabil să se mai repete, nu se justifică. Mai mult, evoluţiile ultimelor trei luni arată calmarea semnificativă a creşterii deficitul balanţei comerciale ca urmare a încetinirii puternice a importurilor, dar şi a accelerării concomitente a exporturilor. Aceaste evoluţii arată o reacţie neaşteptat de rapidă a economiei româneşti la revenirea cursului de schimb la niveluri care reflectă mai corect competitivitatea economiei româneşti", se spune în comunicat.

În ceea ce priveşte sectorul bancar, analiştii sunt de părere că este greu de vorbit în condiţiile actuale despre o criză sistemică a acestei zone. Opinii în acest sens au venit însă din partea unor analişti străini, chiar dacă întărirea treptată a restrictivităţii politicii monetare prin creşterea dobânzii cheie, măsuri administrative suplimentare, dar şi menţinerea rezervelor minime obligatorii la un nivel foarte înalt s-au materializat în majorarea dobânzilor bancare pe termen scurt.

Analiştii amintesc că prin rezervele minime obligatorii, 40% din resursele în valută atrase de la clienţi şi, respectiv, 20% din cele în monedă locală sunt plasate în cont la banca centrală, iar un eventual necesar suplimentar de lichiditate în lei în sistem poate apărea ca urmare a creşterii volumului de plăţi la buget sau a accelerării creditelor de consum în unele perioade, cum ar fi de exemplu în ajunul sărbătorilor de Paşti.

"Considerăm că banca centrală are instrumentele necesare să injecteze lichiditate în piaţa interbancară, activitate curentă realizată de toate marile bănci centrale în sistemele financiare în care acestea sunt creditoare nete. Faptul că şi BNR s-ar putea regăsi de acum înainte în postura de creditor net ar fi în ultimă instanţă un semn de normalitate", se arată în comunicat.

O altă opinie a analiştilor se referă la creşterea economică, aceasta putându-se situa, în 2008, la un nivel robust, mai ales în condiţiile în care anticipaţiile la nivel global indică o încetinire.

"Rezultatele foarte bune din primele două luni, cum sunt accelerarea industriei, în special a industriei bunurilor de capital, a construcţiilor şi exporturilor, dar şi a vânzărilor cu amănuntul sunt semnale încurajatoare pentru economia românească care totuşi păstrează un decalaj important faţă de economiile mature în ceea ce priveşte competitivitatea", se mai spune în comunicat.

AAFBR are ca membri analişti şi economişti ai mai multor bănci şi instituţii financiare din România.