Analistul economic Florin Cîţu propune reducerea drastică a taxelor, inclusiv a cotei unice, şi scăderea cheltuielilor publice

"Reacţiile politicilor fiscale din România şi UE au fost clasice: deficite mai mari, datorie publică mai mare, cheltuieli şi taxe mai mari, iar rezultatul a fost prevăzut de teoria economică, adică stagnarea. Consolidarea fiscală a devenit soluţia salvatoare, dar contează cum este implementată. Pentru România teoria şi pratica indică reducere de taxe şi cheltuieli publice pentru consolidare fiscală şi implicit creştere economică", se arată într-un studiu realizat de analistul economic Florin Cîţu şi finanţat de Institutul de Studii Populare (ISP), Fundaţia Konrad Adenauer (KAS) şi Centre for European Studies (CES).

Potrivit autorului, rata efectivă de colectare din impozitul pe venit şi profit se plasează în România la 10-11%, iar din analiza dinamică ar rezultat un impact neutru asupra veniturilor bugetare în cazul reducerii cotei unice de la 16% la 10% pe an.

Concomitent, Cîţu propune o reducere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale cu câte două puncte în următorii doi ani, astfel încât cota maximă să nu depăşească 40% în 2014.

Analistul argumentează această opţiune şi prin avantajele comparative, arătând că deşi se vorbeşte de un cost cu forţa de muncă relativ mic în România faţă de Uniunea Europeană, se neglijează că, pe medie, salariile de sub 900 de euro din spaţiul comunitar nu sunt impozitate. Salariul echivalent din România, de peste 4.000 de lei, reprezintă dublu faţă de salariul mediu pe ţară, iar mulţi politicieni vorbesc despre o impozitare suplimentară peste acest nivel.

Raportul analizează istoric efectele măsurilor fiscale din ultimii ani, menţionând că inclusiv analişti care iniţial s-au opus cotei unice recunosc că reducerea impozitelor pe venit şi profit în 2005 a stimulat consumul şi interesul pentru muncă (Liviu Voinea - 2008). De asemenea, este amintit raportul anual al Consiliului Fiscal din 2011, în care se preciza că odată cu reducerea impozitelor în 2005 a crescut cota implicită de impozitare atât pentru venit, cât şi pentru profit.

Pe de altă parte, Cîţu susţine că este deja o evidenţă faptul că majorarea TVA in 2010 a influenţat negativ creşterea economică.

În aceste condiţii, analistul propune reducerea TVA în două etape, de la 24% la 22% în 2013 şi la 20% în 2014.

Analiza pleacă de la premisa că o consolidare fiscală va promova creşterea economică sustenabilă pe termen lung, dar nu prin taxe mai mari şi menţinerea sau creşterea cheltuielilor publice, care de fapt influenţează negativ creşterea economică.

"Scăderi de taxe şi scăderea cheltuielilor publice, inclusiv cu salariile, promovează investiţiile, acumularea de capital, munca şi creşterea economică", se arată în raport.

Cîţu vede posibilă continuarea consolidării fiscale prin reducerea cheltuielilor publice, al căror efect de antrenare s-a dovedit mult mai puţin eficient prin comparaţie cu investiţiile sau consumul privat.

Raportul propune o scădere cu 1,4 puncte procentuale din PIB a cheltuielilor cu bunuri şi servicii până în 2014, de la 5,4% la 4% şi o reducere mult mai drastică, dar mai treptată, a sumelor alocate pentru plata personalului, de 1,7 puncte procentuale din PIB, de la 6,7% la 5% în 2015.

Complementar, analistul consideră posibilă o scădere a subvenţiilor de la 1,1% din PIB la 0,5% din PIB şi reducerea cheltuielilor cu dobânzile de la 1,7% din PIB la 1% din PIB.

Adept al unui aparat public de dimensiuni mici, Cîţu este însă de acord că statul ar trebui întârit, dar argumentează că recâştigarea încrederii în instituţii nu ţine de mărimea acestora, ci mai degrabă de eficienţa lor.

Institutul de Studii Populare (ISP) este fundaţia Partidului Democrat Liberal având un rol de think-tank şi scopul declarat de a dezvolta elementele doctrinare şi de identitate politică ale PDL.